Kovesi a mințit la CSM. Șefa DNA, prinsă la CEDO cu un caz șocant: tortură

Emanuela Elena PENDIUC împotriva României
introdusă în 3 aprilie 2015 și comunicată în 1 septembrie 2015

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamantă, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamanta, doamna Emanuela Elena Pendiuc, cetățean român, s-a născut în 1981 și locuiește în Pitești.

În 4 septembrie 2014 reclamantei i s-a prescris un medicament pentru a evita un avort spontan și i s-a recomandat să ia medicamentul de două ori pe zi.

În 29 septembrie 2014 reclamanta a fost chemată la Direcția Națională Anticorupție („DNA”) pentru a fi audiată în calitate de martor în ceea ce privește urmărirea penală începută împotriva tatălui ei inter aliapentru abuz în serviciu și luare de mită. Tatal ei a fost primar în Pitești și membru al celui mai mare partid politic care formează actualul Guvern român. Ședința de audiere a fost programată pentru 31 octombrie 2014.

În 31 octombrie 2014, deoarece avea anumite complicații în ceea ce privește sarcina, reclamanta a mers la spital pentru investigații medicale care au confirmat apariția complicațiilor și i s-a recomandat să continue tratamentul prescris și să se odihnească. La întoarcerea de la spital doi polițiști i-au arătat un mandat de aducere și au condus-o la sediul DNA. În timpul interogării, reclamanta i-a informat pe cei doi procurori care investigau cazul cu privire atât la starea ei medicală proastă, cât și cu privire la tratamentul obligatoriu și efectele sale adverse care includeau amețeli și senzații de leșin.

În 6 noiembrie 2014 mai mulți polițiști au mers la domiciliul reclamantei și au condus-o la sediul DNA, pentru a fi audiată din nou în ceea ce privește urmărirea penală începută împotriva tatălui ei.

Odată ajunsă la sediul DNA, procurorul care investiga cazul a lăsat-o să aștepte în hol timp de opt ore. In tot acest timp, reclamanta a fost forțată să stea în picioare și nu a avut acces la mâncare sau apă. I s-a luat declarația după opt ore, în prezența reprezentantului legal desemnat.

La aceeași dată la ora 18:00, procurorii care se ocupau de caz au informat reclamanta, în prezența reprezentanților ei legali desemnați, că s-a început urmărirea penală împotriva ei pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.

La aceeași dată, în jurul orei 19:00, DNA a plasat reclamanta în custodia poliției pentru douăzeci și patru de ore și a dispus reținerea sa în Centrul de Detenție al Poliției București („Centrul”).

În 7 noiembrie 2014 Tribunalul București a respins cererea DNA de arestare preventivă a reclamantei pentru treizeci de zile, până la data fixată pentru judecată, și a dispus eliberarea reclamantei cu condiția obligării de a nu părăsi țara. În contextul examinării situației personale a reclamantei, instanța a reținut inter alia că aceasta fusese prezentatoare la televiziunea națională și producătoare de filme.

Reclamanta a susținut că, în timpul detenției sale în “Centru”, medicul centrului de detenție a refuzat să-i ofere tratamentul necesar pentru sarcină. De asemenea, autoritățile centrului de detenție nu i-au oferit mâncare sau apă până a doua zi dimineața, iar atunci când a primit niște mâncare, aceasta era nepotrivită pentru starea ei. Mai mult decât atât, aceasta a fost deținută într-o celulă de 5 metri pătrați împreună cu alte trei persoane care erau fumătoare, deși aceasta informase autoritățile că era nefumătoare și că fumul de țigară era dăunător pentru starea ei. În celulă era frig și a fost forțată să doarmă într-un pat care avea doar o saltea, fără plapumă și fără lenjerie de pat. Celula era dotată cu o chiuvetă și o toaletă turcească. Toaleta era separată de restul celulei printr-o perdea și era acoperită cu un dispozitiv de plastic pentru a împiedica șobolanii să intre în celulă. Un duș era montat deasupra toaletei și era, de asemenea, utilizat pentru a trage apa la WC. Nu a avut acces la apă caldă în timpul detenției sale, iar apa rece de la chiuvetă era insalubră și nu ar fi putut fi folosită pentru băut. Mai mult decât atât, i s-au permis numai treizeci de minute de exerciții în aer liber în același timp cu alte trei persoane reținute cu ea într-o curte de 6 sau 7 metri pătrați, cu ziduri înalte de 3 metri și acoperite de un grătar metalic. Celelalte trei persoane din curte au fumat în mod constant, iar curtea era plină de fum de țigară deoarece aerul curat nu putea intra în curte din cauza pereților laterali foarte înalți.

2. Capete de cerere:

Reclamanta invocă articolul 3 din Convenție, susținând că a fost supusă unui tratament inuman și degradant, precum și la suferințe fizice și psihice intense, deoarece, chiar dacă autoritățile naționale cunoșteau starea sa medicală gravă, aceasta a fost forțată să aștepte timp de opt ore fără apă, hrană sau un loc unde să se așeze la sediul DNA înainte să i se ia declarație. Mai mult decât atât, aceasta a fost deținută într-o celulă supraaglomerată, murdară și rece, împreună cu persoane fumătoare, fără aer curat, exerciții fizice, alimente sau apă, fără acces la apă caldă și fără a i se da o lenjerie de pat și o plapumă. În plus, medicul centrului de detenție al Poliției București a refuzat să-i ofere tratamentul necesar pentru a evita un avort spontan.

3. Întrebări adresate părților:

3.1. Având în vedere starea ei medicală, au reprezentat lipsa hranei, a apei și a unui loc unde să se așeze în timpul petrecut la sediul DNA în așteptarea luării declarației și înainte de a fi trecută în custodia poliției, un tratament inuman și degradant, cu încălcarea drepturilor garantate de articolul 3 din Convenție?

3.2. A fost reclamanta supusă unui tratament inuman și degradant, cu încălcarea articolului 3 din Convenției, ca urmare a:
a) condițiilor materiale de detenție, inclusiv lipsa unei separări a fumătorilor de nefumători, în centrul de detenție al Poliției București;
b) lipsei de tratament medical adecvat în timpul detenției sale?

SURSA: Juridice.ro