Cluj-Napoca a fost primul oraş din Romania care a acordat reduceri la impozitele pe clădiri pentru clădirile verzi certificate printr-o serie de sisteme recunoscute la nivel internaţional. Astfel, fiecare solicitant a cărui cerere a fost aprobată, beneficiază de suma de 25.000 euro pe an. În goana după bani, unii clujeni alături de câţiva specialişti au forţat standardele unui astfel de sistem şi prin metode mai puţin legale au primit certificatul BREEAM pentru clădire verde. Un astfel de caz este cel al companiei iQuest Technologies din Cluj-Napoca, condus de oamenii de afaceri Cornelius Brody şi Vasile Octav Chicinaş.
Ce este un certificat BREEAM
BREEAM (BRE Environmental Assessment Method) reprezintă o metodă de evaluare a performanţei ecologice a clădirilor. Această metodă a fost elaborată în UK de către Building Research Establishment (BRE). BREEAM este cea mai utilizată metodă, folosită în prezent, de evaluare a impactului clădirilor asupra mediului. BREEAM reprezintă un standard pentru proiectare durabilă şi a devenit instrumentul principal de evaluare a performanţei ecologice a unei clădiri. BREEM este aplicabil atât pentru clădirile existente (IN-USE) cât şi pentru cele noi (NEW CONSTRUCTION).
Clădirile verzi se remarcă atât printr-un consum redus de energie electrică, apă, precum şi un mediu interior de calitate. Pentru a fi incluse în categoria clădirilor verzi, acestea trebuie să respecte anumite condiţii standard în raport cu mediul care, de altfel, trebuie certificate de o instituţie avizată.
Standardul de certificare BREEAM In-Use, singura opţiune pentru clădirile existente pusă la dispoziţie de BREEAM cuprinde 3 părţi ce acoperă aspecte legate de forma construită a clădirii (Part 1), modul de administrare a clădirii (Part 2), respectiv modul de operare a clădirii şi (Part 3) care trebuie recertificată obligatoriu anual. Părţile 1 şi 2 trebuie recertificate doar la 3 ani. Dar faptul că reducerile de taxe sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de certificare este un stimulent pentru proprietarii de clădiri să realizeze îmbunătăţiri. Celelalte sistemele de certificare au valabilitate 5 ani. Pentru partea 1 nu este nevoie ca imobilul să fi fost ocupat, dar pentru celelalte ca imobilul să primească certificatul este necesar cel puţin un an de ocupabilitate a clădirii.
Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a implementat proiectul HCL 2/20.03.2014, privind reducerea impozitului pentru clădirile aflate in clasă energetică A şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial LEED, BREEAM sau DGNB ca şi construcţii verzi. Fiecare solicitant a cărui cerere a fost aprobată, beneficiază de suma de 25.000 de euro pe an. O întreprindere poate beneficia de aceste reduceri pe o perioadă de trei ani consecutivi. Deşi hotărârea a fost refăcută, nu a fost bine documentată, astfel s-au produs erori.
iQuest Technologies umblă cu fofârlica
Compania iQuest Technologies din Cluj-Napoca este construită pe spaţiul unde a funcţionat fabrica de confecţii Flacăra (strada Someşului – Constanţa, nr. 14, 30-34), având ca obiect de activitatea ”furnizare soluţii şi servicii IT de business”. În 18 ianuarie 2018, compania oamenilor de afaceri Cornelius Brody şi Vasile Octav Chicinaş a obţinut certificatul BREEAM, profitând de nişte reguli superficiale pentru a obţine 25.000 euro pe an din banii statului, adică 75.000 euro în cei trei ani.
iQuest Technologies a obţinut certificarea IN-USE, chiar dacă proiectul Flacăra a depus întâi cererea pentru o certificare de tip New Construction, aşa cum era normal. Numai că, între timp, consultantul care s-a ocupat de proiect – Elena Rastei – a schimbat modul de abordare şi certificarea s-a făcut pe IN-USE. Având în vedere că această clădire nu este una funcţională, deoarece nu s-a obţinut recepţia lucrării, fapt confirmat şi de şefa de la Urbanism, Corina Ciuban, compania de IT nu avea cum să obţină certificatul IN-USE. Această forţare a standardelor s-a făcut, evident, din motive financiare pentru a obţine banii de la primărie, un total de 75.000 euro (pe perioada celor trei ani). Vechea clădire Flacăra nu putea primi certificarea de New Construction, aşa că a mers forţat pe varianta IN-USE, deşi e absurd să obţii o certificare pentru un proiect în folosinţă care nu e în folosinţă, aşa cum au confirmat şi reprezentanţii primăriei: ”pentru construcţia iQuest Technologies, dezvoltată de Taco Developments SRL nu s-a efectuat recepţia lucrărilor”.
Auditorii se fac că plouă
iQuest Technologies a reuşit să obţină BREEAM IN-USE, deoarece sistemul de certificare este o certificare voluntară şi se bazează pe buna credinţă a celor cu care firma londoneză lucrează, inclusiv cu cei din România, cu atât mai mult cât nu există un document la nivel internaţional care să fie general valabil. Deoarece BREEAM nu impune documente oficiale şi merge pe încredere, corectitudinea este garantată în faţa organismului de certificare de către auditor. Iar când auditorul nu merge pe corectitudine, se obţin certificate false prin care se fraudează statul român. Firma care a obţinut certificatul BREEAM pentru compania iQuest Technologies este SC Ecovision Consulting SRL, condusă de Cristiana Croitoru şi Mihai Croitoru.
Contactaţi telefonic, Cristiana Croitoru a declarat că ”pentru partea 1 de evaluare nu este nevoie de utilizare a clădirii, de depunere în folosinţă a clădirii, se evaluează doar clădirea în sine cu sistemele aferente. Ca să am o clădire trebuie să existe fizic. În ceea ce priveşte lucrările de construcţie au fost finalizate, acesta era lucrul care mă interesa”. Poate că doar acest lucru o interesa pe doamna Croitoru, însă noi îi amintim că, potrivit legii, o clădire este finalizată abia atunci când este recepţionată, lucru omis în cazul de faţă. Întrebată despre firma iQuest Technologies, aceasta a declarat că nu ştie despre ce este vorba: ”Este la fiecare diferit, nu ştiu să vă spun exact despre ce este vorba, trebuie să mă uit şi eu în documentaţie”.
Un reprezentant al firmei iQuest Technologies ne-a declarat că ”de acest program cu totul s-a ocupat o doamnă Elena Rastei care se ocupă pe toată România de aceste programe. Nu am ştiut eu personal că trebuie recepţionată”.
[…] citeste mai mult aici […]