O firmă abonată la contractele publice, SC Castrum Corporation din Negreşti Oaş, va semna cu CJ Cluj contractul pentru închiderea rampelor de gunoi din Câmpia Turzii şi Dej. Iniţial contractul a fost încheiat cu firma Gieger, însă administraţia judeţeană a reziliat contractul. Firma Castrum Corporation este patronată de Maria Mois, soţia lui Gheorghe Mois, un milionar român arestat în urmă cu doi ani de procurorii DNA pentru dare de mită.
La sfârşitul lunii martie, CJ Cluj a atribuit contractul ”Proiectarea şi execuţia lucrărilor necesare închiderii şi ecologizării depozitelor de deşeuri urbane neconforme din judeţul Cluj: Câmpia Turzii şi Dej” firmei Castrum Corporation din Negreşti Oaş. Oficialii CJ Cluj estimaseră valoarea acestui contract la suma de 3,1 milioane de lei, fără TVA, dar contractul a fost atribuit pentru suma de 2.156.751,18 de lei, fără TVA.
Firma Castrum Corporation este patronată de Maria Mois, soţia lui Gheorghe Mois, un afacerist din zona Negreşti Oaş care, în urmă cu trei ani, a fost arestat preventiv de procurorii DNA pentru dare de mită.
La începutul anilor 90, Gheorghe Mois a cumpărat mai multe fabrici din ţară, scoase la privatizare. Mois a ajuns în scurt timp unul dintre milionarii în dolari ai perioadei post-decembriste, alături de personaje ca Vuza, Tender şi alţi privilegiaţi ai sistemului.
Printre autorităţile publice care au semnat contracte cu firma lui Mois se numără Ministerele Apărării Naţionale şi cel de Interne, licitaţiile fiind câştigate în mod special în perioada guvernelor PSD. În sprijinul acestor afirmaţii pot fi amintite contractele „Consolidare şi modernizare imobil situat în strada Ştirbei Voda nr. 24, sectorul 1, Bucureşti”, sediul UM 0673 Bucureşti, sau cel privind recompartimentarea parterului Căminului de Garnizoană a Unităţii Militare 02547 din Bucureşti. De asemenea, firma s-a numărat şi printre beneficiarii lucrărilor de modernizare/reamenajare a sediului Şcolii de Poliţie Septimiu Mureşan din Cluj Napoca, unde valoarea totală a lucrărilor a fost de peste 13,2 milioane de lei, fără TVA.
Gheorghe Mois face parte din sfera de influenţă care gravitează în jurul lui Vasile Blaga.
Milionar luat pe sus de procurorii DNA pentru mită
Pe de altă parte, Gheorghe Mois a avut de-a face şi cu procurorii DNA, fiind arestat preventiv pentru dare de mită. Potrivit rechizitoriului, Mois l-a mituit pe fostul şef al Finanţelor din Satu Mare. ”În cursul lunii noiembrie 2013, inculpatul Ardelean Ioan Mircea, în calitate de director executiv interimar al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, a pretins inculpatului Moiş Gheorghe, ca societatea acestuia din urmă, pe cheltuiala proprie, să se ocupe de renovarea unui imobil situat în Bucureşti, deţinut de fiica inculpatului Ardelean Ioan Mircea. În schimbul acestui folos patrimonial, inculpatul Ardelean Ioan-Mircea l-a asigurat pe agentul economic că va face demersurile necesare atât pentru a-i fi aprobată, în regim de urgenţă, cererea de rambursare TVA, pentru suma de 771.275 lei, aferentă lunii octombrie 2013, cât şi pentru ca această sumă de bani să fie plătită în favoarea societăţii într-un termen cât mai scurt.
Astfel, în baza acestei înţelegeri prealabile dintre cei doi inculpaţi, în cursul lunii decembrie 2013, inculpatul Moiş Gheorghe a dispus unor angajaţi ai săi să execute lucrări de renovare, constând în achiziţia de materiale şi executarea lucrărilor de modernizare a imobilului respectiv, costul total al lucrărilor, în valoare de 23.614 lei, fiind suportat în întregime de firma acestuia.
În schimbul acestui folos patrimonial, la data de 22 decembrie 2013, cererea de rambursare a TVA, depusă de societatea comercială administrată de inculpatul Moiş Gheorghe, la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, a fost aprobată în întregime de către funcţionarii din cadrul instituţiei mai sus amintite.
La data de 22 decembrie 2013, a fost emisă decizia de rambursare a TVA în cuantum de 771.275 lei, act care a fost semnat de către inculpatul Ardelean Ioan Mircea, fără a fi efectuat ulterior vreun control de către inspectorii fiscali din cadrul instituţiei amintite, în ciuda faptului că societatea respectivă figura în evidenţele instituţiei cu risc fiscal ridicat.
De menţionat este faptul că, la data de 06 decembrie 2013, după ce fuseseră demarate lucrările de renovare mai sus amintite, inculpatul Moiş Gheorghe îi solicitase inculpatului Ardelean Ioan Mircea, ca până la data de 25 decembrie 2013, instituţia publică, coordonată de acesta, să efectueze plata sumei respective. Inculpatul Ardelean Ioan Mircea l-a asigurat că, în data de 24 decembrie 2013 va fi virată acea sumă de bani în contul societăţii, fapt care s-a şi întâmplat. (…) În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător, în vederea confiscării speciale, respectiv a confiscării extinse, asupra mai multor sume de bani (25.000 de euro şi 75.000 lei) şi asupra a 36 monede din metal galben (cu o valoare totală de aprox. 37.000 euro), ridicate de la inculpatul Ardelean Ioan Mircea”.
CJ Cluj obligată să plătească 100.000 de euro pentru că a ascuns gunoiul sub preş
Iniţial, contractul pentru închiderea rampelor de la Dej şi Câmpia Turzii a fost atribuit asocierii S.C. Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger GmbH, însă pentru că administraţia judeţeană a declarat o cantitate mai mică de deşeuri faţă de situaţia reală, firmele au cerut o suplimentare de contract care nu a fost acordată. Cele două societăţi au deschis un proces împotriva CJ Cluj pe care l-au câştigat.
Potrivit unei sentinţe a Tribunalului Cluj emise la sfârşitul lunii ianuarie, administraţia Tişe a fost obligată să plătească 100.000 de euro din bani publici firmelor Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG – Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL care au câştigat contractul de închidere a rampelor de deşeuri neconforme din municipiile Dej şi Câmpia Turzii.
DNA a trecut pe la Geiger, dar nu a văzut nimic
Societatea Geiger Transilvania SRL, cu sediul în Cristeşti, Mureş, a luat fiinţă în anul 1996, având ca obiect de activitate lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor. Societatea are doi administratori, Lorand Pal Fabian şi cetăţeanul german Georg Thomas Willy Geiger şi un asociat persoană juridică, Geiger Group România SRL. În 2013 firma a asigurat 221 locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 87,2 milioane lei şi a înregistrat un profit de 4,3 milioane lei.
Lorand Pal a fost anchetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani, la o sesizare a Primăriei Paşcani privind un caz de fals în acte apărut în timpul analizei ofertelor depuse la licitaţie. Anul trecut, procurorii din Paşcani au transmis Primăriei un răspuns în care precizează că „s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţelor în vederea efectuării de cercetări faţă de numitul Fabian Lorand Pal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 18 ind.1, alin. I din legea 78/2000/R, de către Direcţia Naţională Anticorupţie”. Astfel, administratorul Geiger Transilvania este cercetat de DNA pentru folosirea de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene.
Coplan Arhitecţi Ingineri este tot o firmă administrată de germani, Martin Theodor Steger şi Stephan Andreas Weber.
Infringement pentru deşeuri
Potrivit pressone.ro, la nivel naţional niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deşeurilor (SMID) pe care România le-a contractat în exerciţiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este complet operaţional. În funcţie de evaluarea acestor SMID-uri, România trebuia să alcătuiască Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Fără acest document, fondurile europene care ne sunt alocate în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea fi sistate.
14 din totalul de 32 de SMID-uri care au beneficiat de finanţare au fost finalizate – dar se află în diverse faze ale licitaţiei pentru desemnarea unui operator. Celelalte 18 au fost fazate, fiind transferate către Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
Abia la finele anului trecut, Guvernul a aprobat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care a fost publicat în Monitorul Oficial la începutul acestui an.
Pe 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.
Amendă de 200.000 de euro/zi
200.000 de euro pe zi este amenda pe care ţara noastră ar putea să o primească de la Uniunea Europeană. Motivul este nerespectarea directivelor de mediu privind închiderea celor peste 140 de depozite de deşeuri neconforme existente în ţară.
