BCCO a devenit crima organizată

Bătăi ca-n filme, prostituate, şi interceptări telefonice la limita legii – cam aşa arată bilanţul pe 2010 BCCO, instituţie care ne arată încă o dată cât de fragili suntem toţi în faţa muşchilor legii. O lege care, datorită ambiguităţii şi diverselor lacune, pune în pericol grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Chiar dacă este puţin mai subtilă faţă de vechea bătaie clasică, ultima ispravă pe 2010 a celor de la “Crimă” aduce o atingere la fel de gravă vieţii private.
Din câte se pare, drepturile fundamentale garantate prin Constituţie nu mai prezintă interes pentru instituţiile statului create tocmai pentru a le servi şi proteja. În România lui 2010/11, statul ascultă telefoanele cetăţenilor pe bandă rulantă, fără ca cineva să poată obiecta . “Înarmaţi” cu legitimaţii prin care atestă că dânşii reprezintă interesul superior al statului şi al societăţii şi cu o autorizaţie, ofiţerii BCCO Cluj au obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Tiberiu Hrihorciuc şi ale subsemnatului, ambii martori într-un dosar penal.
Aflate la limita legii şi fiind întotdeauna un subiect controversat, înregistrările audio-video îşi au sediul materiei în art. 91’ din CPP, articol care prevede, în mod clar, că acestea pot fi autorizate doar dacă “sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se face din oficiu, iar interceptarea este utilă, pentru aflarea adevărului, pot servi ca mijloace de probă, dacă din conţinutul convorbirilor înregistrate rezultă fapte sau împrejurări de natura sa contribuie la aflarea adevarului.” Şi asta în timp ce art.28 din Constituţia României, cu privire la secretul corespondenţei, ne asigură că scrisorile, telegramele, trimiterile poştale şi convorbirile telefonice sunt inviolabile.
Referitor la art.91’, avocatul Călin Budişan crede că exact pe ambiguitatea textului legii se mizează, atunci când sunt ascultate telefoanele diverselor care nu au calitate de învinuit sau inculpat într-un dosar. “Raportat la textul de lege, din punctul meu de vedere nu ar putea fi permise interceptările telefonice ale martorilor”, spune acesta.
De aceeaşi părere este şi avocatul Radu Chiriţă, titularul disciplinei de Protecţie Europeană a Drepturilor Omului al Facultăţii de Drept din cadrul UBB. “ Din punct de vedere teoretic este posibilă ascultarea martorilor, practic nu”, explică avocatul. “Există o decizie a Curţii Constituţionale, şi anume 962/2009, în care este prevăzut în mod clar faptul că interceptarea convorbirilor este posibilă doar după începerea urmăririi penale, când cel ascultat are calitatea de invinuit sau inculpat”, a mai precizat Radu Chiriţă.
Orice pădure are şi uscături. BCCO nu face excepţie.
În 16 septembrie a avut loc primul termen de judecată al dosarului în care Alin Pintican şi Adrian Balaj, poliţişti din cadrul BCCO Cluj sunt acuzaţi că l-au bătut pe Mureşan Radu Vadim, un tânăr de 23 de ani, în timp ce era anchetat de cei doi. În momentul de faţă, procesul se află la al cincilea termen, timp în care au fost audiaţi câţiva martori. La termenul din 9 decembrie, judecătorul cauzei a stabilit ca următorul termen să aibă loc pe 20 ianuarie. La prima înfăţişare, Pintican şi Balaj au fost prezenţi în sala de judecată şi au înaintat judecătorului Maria Boier un document prin care au cerut ca procesul să fie judecat cu “uşile închise”. De asemenea, pentru a îşi argumenta această cerere, cei doi au susţinut în faţa instanţei că acest caz a fost excesiv mediatizat în presă, iar acest lucru ar putea aduce atingere demnităţii sau vieţii intime. Astfel, Maria Boier, magistrat în cadrul Curţii de Apel Cluj, a declarat procesul secret în baza art 290, al 2 din Codul de procedură Penală. textul de lege care stă la baza acestei decizii este următorul “Dacă judecarea în şedinţa publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţa secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei”.
Gazeta de Cluj a fost primul ziar care a prezentat faptul că cei doi ofiţei BCCO sunt inculpaţi într-un proces penal care se judecă la Curtea de Apel Cluj. Ofiţerul Alin Pintican şi inspectorul principal Adrian Balaj, sunt acuzaţi de purtare abuzivă (art 250, al 1 şi 3 din Codul de procedură penală) împotriva lui Mureşan Radu Vadim, un tânăr de 23 de ani.
“Pintican a zis ceva de genul “sticlele este multe”, ceva dezacord total. Şi eu i-am zis, “domnu’ Pintican, sticlele sunt multe”. Erau de faţă avocaţii, şi m-a întrebat dacă-s profesor de română şi s-a supărat. După ce au plecat avocaţii din sală, Pintican s-a întors înapoi, a trântit uşa, şi m-a întrebat din nou, “Spune mă, eşti profesor de română?” Şi a început, bum, buf, să-mi dea bucăţi, vreo patru-cinci palme. Mi-a dat un picior în tibie şi a intrat celălalt (Adrian Balaj, n.red) şi paf, mi-a dat cu piciorul în ochi! A intrat Filip (Petru Filip, ofiţer în cadrul BCCO Cluj, n.red.) înăuntru şi le-a zis “Nu-l mai bateţi mă’, că-s aici avocaţii!”. Bine, mă gândeam eu, nu putea să spună doar “Nu-l mai bateţi!”. Asta l-a deranjat pe el, că l-am corectat că a făcut o greşeală!”, spune Mureşan.
După ce a fost bătut, tânărul şi-a sunat avocatul pentru a depune plângere împotriva celor doi poliţişti, şi i-a solicitat şefului de tură din cadrul arestului să consemneze faptul că a fost adus de la interogatoriu cu urme de lovituri pe corp.
“Când am intrat la arest, pe la trei patru după-masă le-am zis să mă ducă direct la şeful de tură, Radu Lungu. M-au dus la el şi i-am spus că sunt bătut, la faţă, tibie şi am urme de la cătuşe că le-au strâns foarte tare. Mi-am sunat avocatul, îi am martori pe cei din celulă! La IML se vedeau urmele de la cătuşe şi de pe tibie, dar au zis că nu iau în calcul loviturile acestea. M-am întâlnit cu domnul Lungu acum ceva vreme pe-o stradă în oraş şi l-am întrebat cum nu îşi aminteşte că am fost lovit, dar a dat-o la învârtit! Dar şi-a amintit totuşi, că mi-a zis că a făcut tot ce putea cu mine, că m-a dus la IML”, spune Mureşan.
Colegii celor doi poliţişti au declarat, ca martori, că nu l-ar fi văzut pe Mureşan lovindu-se cu genunchiul în ochi, iar la ieşirea din anchetă, din sediul BCCO Cluj, toţi declarând că partea vătămată nu prezenta urme de violenţe. Cu toate acestea, la arest, şeful de tură, Radu Lungu a consemnat într-un raport că Mureşan avea faţa tumefiată. Din nefericire, după un an de zile, Lungu nu şi-a mai adus aminte de acest raport, aşa că a declarat în faţa procurorului că “nu a constatat leziuni corporale vizibile” pentru a nu le crea probleme colegilor.
“Am avut acum o lună confruntare cu Pintican şi Balaj la procurorul de la Curtea de Apel. A început târziu totuşi pentru că mie mi s-a întâmplat toate astea prin primăvara anului trecut, iar la prima declaraţie m-au chemat prin septembrie-octombrie, adică a durat aproape jumătate de an”, mai spune Mureşan.
De remarcat este şi faptul că după ce l-au bătut, anchetatorii i-au dat lui Mureşan un calificativ negativ, aspect care cântăreşte extrem de mult în faţa judecătorului atunci când acesta administrează pedeapsa. Dacă la ceilalţi inculpaţi, prin calificativele primite de la anchetatori, pedeapsa este de la 1,5 ani la 7 ani, în cazul lui Mureşan el este pasibil de o pedeapsă de la 7 la 13 ani, doar pentru simplul fapt că poliţistii au scris în raport că “nu a colaborat cu organele de urmărire penală”.
Martor:“ A fost lovit de cei doi, cu pumnii şi picioarele, aşa cum loveşti un câine, fără milă”
Dosarul în care Podea Otniel şi Mora Daniel sunt acuzaţi de purtare abuzivă va avea primul termen de judecată peste puţin timp. Cei doi agenţi BCCO Cluj sunt acuzaţi că ar fi bătut cu bestialitate  victima pentru că au confundat-o cu un proxenet. Totul s-a întâmplat pe data de 13 martie anul curent. În planului de acţiune cu nr.S/953456/ din 13.04.2010, Podea Otniel şi Mora Daniel se găseau în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza oraşului Dej, având ca scop identificarea prostituatelor şi a proxeneţilor care operau în zona autogării.  În acest sens, în seara zilei de 13 aprilie 2010, cei doi au depistat.o pe Jiga Raluca Ramona, care se afla într-o maşină împreună cu un bărbat  care îi propusese să întreţină relaţii sexuale. Ofiţerii BCCO au depistat-o şi au condus-o la sediul poliţiei Dej, pentru a-i întocmi un act de constatare a infracţiunii de prostituţie. Numai că la secţie, presupusei prostituate îi suna telefonul în mod continuu, şi, ridicând telefonul, Podea Otniel i-a spus interlocutrului necunoscut că este un client şi că Jiga Raluca i-ar fi furat o sumă de bani. Dându-se drept client, ofiţerul a stabilit o întâlnire pe strada Bistriţei, ameninţându-l pe proxenet că va dezvălui furtul poliţiei.
Şi aici începe ghinionul pentru Vaida Radu, parte vătămată, alături de soţia sa, Vaida Viorica. Domiciliat pe strada Bistriţei nr. 11, Vaida Radu a ieşit din bloc pentru a căuta un motan. Acesta susţine că s-a îndepărtat maxim 25 de metrii de trotuar, iar, la un moment dat, lângă el a oprit o dubă fără vreun însem distinctiv. Conform spuselor acestuia, de lângă şofer a coborât atunci un tânăr blond, îmbrăcat în civil, care l-a întrebat „Ce faci, mă, aici?”
Neştiind cine este acea persoană şi ce doreşte, partea vătămată i-a răspuns că “ îşi caută un motan”. Conform susţinerilor lor, învinuiţii l-au observat pe Vaida Radu şi au considerat că acesta ar fi suspect “având în vedere ora târzie şi faptul că acel bărbat nu făcea nici o activitate precisă, stătea pur şi simplu”. Întrebat de către “tânărul blond” de cartea de identitate, Vaida i-a răspuns că nu are buletinul la el, putând în schimb să-şi cheme nevasta şă îl aducă. Îna cel moment Podea Otniel l-a apucat de încheietura mâinii şi i-a spus să urce în maşină, trăgându-l de mână pentru a-l urca în maşină. Cum Vaida nu s-a lăsat tras, tânărul respectiv l-a lovit cu piciorul în fluierul piciorului, iar nici şoferul maşinii nu a stat degeaba.  Conform victimei, şoferul a ieşit din maşină şi, după ce l-a înjurat, l-a lovit cu brutalitate în zona cefei cu pumnul.  “Karatistul” a fost identificat drept  Podea Otniel şi “pugilistul” ca fiind Mora Daniel.
Partea vătămată arată că a căzut în genunchi, între cei doi, iar aceştia au continuat să-i aplice lovituri repretate cu picioarele, iar Podea Otniel l-a călcat pe ceafă. Martorul ocular Jiga Raluca Ramona confirmă afirmaţiile părţii vătămate şi declară că Vaida Radu nu a încercat nici un moment să fugă, nici nu a încercat nici un moment să-i lovească sau să-i agreseze fizic pe poliţişti. Conform spuselor martorei, Vaida Radu “ a fost lovit de cei doi poliţişti, cu pumni şi picioare, unde nimereau, aşa cum loveşti un câine, fără milă”.
Un alt martor , Buturuza Sabina, confirmă spusele părţii vătămate, arătând că deşi acesta nu i-a provocat pe învinuiţi, dar cei doi i.au aplicat numeroase lovituri”. Datorită loviturilor repetate care i-au fost aplicate, Vaida Radu a început să strige după ajutor, fiind auzit doar de soţie.

Sabin Ripan