Habemus Cardinalem
PF Lucian Muresan, ambasador al Romaniei in consistoriul Papei Benedict al XVI-lea
Papa Benedict al XVI-lea va crea 22 de cardinali in cadrul unei ceremonii solemne desfasurata sambata, 18 februarie. Din randul acestora, unul singur este roman, si anume PF Lucian Muresan, Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, a carui munca in slujba Bisericii este astfel onorata de Sfantul Parinte.
Biserica Romana Unita cu Roma a anuntat in 6 ianuarie ca Papa Benedict al XVI-lea a facut publica lista celor 22 de cardinali pe care ii va crea in cadrul Consistoriului din 18 februarie 2012. In randul acestora se numara si PF Lucian Muresan, Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica. Lucian Muresan va fi al treilea cardinal roman, dupa Iuliu Hossu si Alexandru Todea. Cardinalul Iuliu Hossu a fost facut cardinal la 28 aprilie 1969 de catre Papa Paul al VI-lea, iar Alexandru Todea a primit aceeasi cinstire la 28 iunie 1991, din partea Papei Ioan Paul al II-lea.
Solemnitate si bucurie
Rosul va fi culoarea zilei, ca simbol al faptului ca noii cardinali isi vor inchina viata lui Dumnezeu, chiar pana la punctul de a-si varsa sangele, la nevoie. Ceremoniile vor fi deopotriva solemne, in special in momentele in care cardinalii vor ingenunchea in fata Papei pentru a primi beretele rosii de la acesta, dar si pline de bucurie, seara oricine doreste fiind invitat sa-i felicite pe noii ierarhi la Palatul Apostolic. Potrivit Catholic News Service, forma generala a consistoriului va fi pastrata, dar ceremonia va fi schimbata si va include rugaciuni inspirate din liturghii romane antice.
In cursul diminetii de 18 februarie Papa Benedict al XVI-lea va face noii cardinali, in cadrul unui consistoriu public obisnuit, la Biserica Sfantul Petru, iar seara, Portile de Bronz se vor deschide si publicul va avea voie sa urce scarile regale – Scala Regia – din Palatul Apostolic, pentru a-i intalni si felicita pe acestia. Consistoriul reprezinta o intalnire a cardinalilor cu Papa. Potrivit legii canonice, un consistoriul este convocat pentru sarbatorirea unor acte solemne speciale, cum este crearea de noi cardinali, sau pentru aprobarea pin vot a canonizarii candidatilor la sfintenie.
La consistoriul din 18 februarie vor fi indeplinite ambele functii. Imediat dupa crearea noilor cardinali, toti „printii bisericii” vor vota asupra unei serii de noi sfinti, inclusiv Binecuvantata Marianne Cope din Molokai si Binecuvantatl Kateri Tekakwitha, potrivit Monseniorului Guido Marini, maestrul ceremoniilor liturgice papale, citat de Catholic News Service. In mod normal, consistoriul pentru numirea de noi sfinti este format doar din cardinalii care locuiesc la Roma, insa crearea de noi ierarhi este o ocazie pentru ca toti sa-si exercite rolul de sfatuitori ai Papei.
Consistoriul, in cifre
Televiziunea americana catolica Telecare face o analiza a cifrelor numirilor facute de Papa Benedict la XVI-lea. Numirile anuntate de Papa Benedict al XVI-lea la inceputul acestui an vor ridica numarul cardinalilor proveniti din America de Nord (SUA si Canada) la 22. Desi sunt patria a 5.5% din catolicii din intreaga lume, Statele Unite va avea 10 procente din cei 125 de cardinali cu varsta sub 80 de ani, care sunt singurii eligibili pentru a vota in conclav pentru un viitor papa. In contrast, un singur cardinal provine din tara cu cei mai multi catolici, Brazilia: Joao Braz de Aviz. Doar sapte din cei 22 de cardinali proveniti din America Latina au fost numiti de actualul Sfant Parinte.
Odata cu aceasta serie de numiri, Papa Benedict va fi numit mai mult de jumatate din actualii cardinali electori, restul acestora fiind numiti de Ioan Paul al II-lea. 16 din cei 22 de cardinali sunt europeni, dupa obiceiul numirilor sale de pana acum. Sapte din acestia sunt italieni, ridicand astfel procentul acestora la 24% din totalul cardinalilor electori, mai multi decat orice alta tara. Niciunul din noii „printi ai bisericii” nu provine din Africa, regiunea in care Biserica Catolica inregistreaza cele mai semnificative cresteri.
Zece din cei care vor primi in 18 februarie tichia rosie sunt oficiali ai Curiei Romane, functii care de obicei asigura numirea in colegiu. Papa Benedict, pe vremea cand era Cardinalul Joseph Ratzinger, a petrecut mai bine de 23 de ani in Curia Romana, ca prefect al Congregatiei Doctrinei Credintei, desi a fost ridicat la gradul de cardinal din pozitia de arhiepiscop al regiunii Munich-Freising din Germania.
Patru din noii cardinali au deja 80 de ani si sunt, deci, ineligibili pentru a vota in conclav. Papa foloseste aceste numiri pentru a onora oameni ai bisericii pentru serviciile si contributia lor la viata acesteia. In randul acestor asa-zisi cardinali onorari se numara si Karl Becker, iezuit si fost profesor de teologie la Universitatea Pontificala Gregoriana din Roma. Iezuitii raman ordinul religios cel mai bine reprezentat in colegiu, cu opt cardinali, urmati de sapte franciscani, impartiti intre Ordinul Friars Minor si capucini.
Cu o zi inainte de ceremonie, pe 17 februarie, Papa se va intalnii cu noii cardinali pentru „o zi de reflectie si rugaciune”, in care vor discuta despre Noua Evanghelizare si urmatorul An al Credintei. Din cauza unor probleme de sanatate, iezuitul Karl Josef Becker va fi facut cardinal intr-o ceremonie privata dupa ce isi revine.
Singurul cardinal roman
Singurul cardinal roman din cei 125 care vor forma consistoriul este PF Lucian Muresan, Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica. Lucian Muresan s-a nascut in comuna Firiza, ulterior transformata in cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare. A urmat scoala primara in localitatea natala, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare, de a absolvit o scoala profesionala de prelucrarea lemnului. Dupa terminarea serviciului militar, Lucian Muresan si-a completat studiile medii, urmand liceul la Baia Mare.
In 1948 Biserica Romana Unita a fost scoasa in afara legii, astfel ca dorinta lui Lucian Muresan de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizata. In acest context, s-a angajat si a lucrat in diverse servicii economice. La sugestia episcopului Iuliu Hossu, in anul 1955, imediat dupa intoarcerea sa din detentie, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici, cate unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Romane Unite, in Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia.
In anul universitar 1958/59, cand acest grup era in anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existenta lor si a intervenit la Dieceza de Alba Iulia pentru excluderea lor. Episcopul Márton a refuzat exmatricularea lor, insa cei cinci studenti au parasit Institutul Teologic sub presiunea autoritatilor comuniste. In acelasi an a inceput si urmarirea lui Lucian Muresan de catre Securitate, iar viitorul ierarh al BRU nu si-a putut gasi o vreme nici un loc de munca. Abia dupa un an, a fost angajat muncitor necalificat la o cariera de piatra si mai tarziu la Directia Judeteana de Drumuri si Poduri Maramures, intreprindere la care a lucrat pana la pensionarea sa, in iunie 1990.
In clandestinitate, Lucian Muresan si-a continuat studiile de teologie, sub coordonarea profesorilor din scolile desfiintate de comunisti, si si-a sustinut examenul de licenta in aceleasi conditii. Dupa eliberarea episcopilor din inchisori, prin decretul de gratiere din 1964, la 19 decembrie acelasi an a fost hirotonit preot prin punerea mainilor episcopului auxiliar Ioan Dragomir al Maramuresului.
Activitatea sa bisericeasca s-a desfasurat de asemenea in clandestinitate, iar in aceeasi perioada a inceput ascendenta sa in Biserica Greco-Catolica. Dupa incetarea din viata a episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, si dupa un an si jumatate de provizorat in detinerea puterii ordinare de jurisdictie, in august 1986, mitropolitul Bisericii Romane Unite, Alexandru Todea, in urma consultarii Capitulului diecezan, l-a numit si instalat pe preotul Lucian Muresan, ordinarius al Episcopiei de Maramures.
Dupa Revolutie si relegalizarea Bisericii Romane Unite, in 3 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramures, fiind al treilea episcop al acestei eparhii, dupa Alexandru Rusu si Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramures. La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odata cu Vasile Hossu de Oradea, in cadrul Liturghiei arhieresti festive, in Baia Mare, prin punerea mainilor Mitropolitului Alexandru Todea, asistat de delegatul Papei Ioan Paul al II-lea Arhiepiscopul Guido del Mestri din diplomatia Vaticanului si de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului.
Diana Gabor