Atât scandalul Black Cube, firma israeliană privată de informaţii cât şi Cambridge Analytica, cea mai influentă operaţiune psihologică din lume au lovit şi România. Recent, presa israeliană a dezvăluit că cele două companii controversate au un numitor comun: un om de afaceri din Cambridge Anaytica a ajutat şi la demararea procesului Black Cube.
Vincent Tchenguiz, un antreprenor britanic născut în Iran și magnat de proprietate, care până în 2015 a fost cel mai mare acționar al societății-mamă a firmei Cambridge Analytica, a jucat, de asemenea, un rol proeminent în fondarea controversatei companii Black Cube, căreia i-a acordat o finanțare vitală, după cum a reieșit din dosarul unui proces israelian din 2013 intentat de Tchenguiz.
După cum relatează ziarul ”Times of Israel” , Tchenguiz, a cărui familie este de origine iraniano-evreiască, a intrat în conflict cu compania Black Cube și cu fondatorii ei și a dat-o în judecată pentru fraudă și alte presupuse infracțiuni, cerând aproape un milion de lire sterline daune. Conflictul, care a primit foarte puțină atenție din partea media la momentul respectiv, a fost în cele din urmă soluționat în afara instanței.
Black Cube, fondat în 2011 și al cărui fost președinte de consiliu de onoare a fost șeful Mossad, Meir Dagan, a fost în centrul unor analize considerabile ale presei internaționale în ultimele luni.
Multe dintre activitățile din spatele scenei au fost raportate de companie – inclusiv activitatea sa în România, activitatea sa în campania electorală din Ungaria (unde aceasta neagă implicarea), implicarea sa în scandalul Harvey Weinstein și activitățile sale legate de acordul nucelar din Iran, când se presupune că a condus o campanie „murdară” împotriva foștilor oficialități ale administrației Obama – au făcut publicitate în întreaga lume.
Cambridge Analytica și societatea-mamă SCL Group au făcut obiectul unui scandal imens după ce s-a aflat că prima a fost utilizată oneros în alegerea lui Trump ori în Brexit când datele a peste 50 de milioane de persoane cu cont de Facebook, determinând anchete ale FBI și ale Departamentul de Justiție american. Cambridge Analytica are ramificații și în România/ Jurnalista Sorina Mateo a dezvăluit conținutul unui contract de consultanță între SCL Group și firma americană Andreae & Associates depus în 17 martie 2017 la Departamentul de Justiție al SUA. Șocant este conținutul contractului. Firma Andreae & Associates trebuie să ”educe”, potrivit contractului, membrii Congresului American și ai guvernului american în problemele corupției din România.
Black Cube – care este ”agenție privată de informații” și care angajează foști membri ai Mossad și alte unități israeliene de informații – a negat orice legătură cu Cambridge Analytica sau cu oricare dintre filialele sale. Totuși, luna trecută, Comitetul pentru Cultură, Media și Sport din Parlamentul Britanic a emis un raport în care se suține că Black Cube s-a implicat în hackingurile legate de alegeri în Nigeria în numele companiilor asociate SCL, citând mărturiile pe care le-a dat în martie fostul director de cercetare al Cambridge Analytica, Christopher Wylie. Cu toate acestea, Wylie a retras această afirmație din mărturia Senatului SUA în mai și a fost de asemenea negată de Brittany Kaiser, care a gestionat proiectul Cambridge Analytica în Nigeria.
Tchenguiz a avut un rol major în fondarea Black Cube
În procesul din 2013, care a fost înaintat de Tchenguiz la câteva zile după ce Black Cube l-a dat, la rândul ei, în judecată pentru încălcarea contractului și neplata facturilor, avocații magnatului au susținut că clientul lor a jucat un rol major în etapele fondatoare ale Black Cube și au furnizat și probele de rigoare.
Dacă Tchenguiz, cel mai mare acționar al SCL Group până în iunie 2015, a jucat într-adevăr un astfel de rol în Black Cube în 2011-2012, acest lucru aruncă o lumină nouă asupra a două companii misterioase despre care se presupune că au fost implicate în campanii de influență politică la nivel mondial, mai scrie ziarul israelian.
Procesul israelian din 2013 a fost deschis de o companie privată, Vincos Ltd., în care Tchenguiz era proprietarul. La procesul care a avut loc la Tribunalul Districtual din Tel Aviv, Tchenguiz susține că înființarea Black Cube a fost parțial inițiativa lui.
”Pârâții 3 și 4 [fondatorii Black Cube Dan Zorella și Avi Yanus (n.r. foști ofișeri de informații din Israel)] au încheiat un contract cu reclamantul [Vincos Ltd.] potrivit căruia inculpatul 3, inculpatul 4 și reclamantul au convenit să înființeze în comun o companie care oferă cercetare în domeniul business intelligence”, se susține în plângere.
În plus, procesul indică faptul că Tchenguiz a oferit o finanțare primară vitală pentru Black Cube, cu opțiunea de a face o investiție mai mare la o dată ulterioară.
”Reclamantul intenționa să investească în companie în viitor și a fost de acord să finanțeze diverse proiecte implicate în dezvoltarea companiei, în conformitate cu modelul de cost plus afaceri, prin care inculpații ar avea costurile acoperite de reclamant și vor primi un plus de 15% din asta”, afirmă acesta.
În plus, Tchenguiz a permis companiei britanice Black Cube să opereze dintr-un birou din Londra pe care îl deținea pentru chiria nominală lunară de o liră britanică.
Timp de peste un an, din decembrie 2011 până în decembrie 2012, Black Cube a pregătit rapoarte săptămânale pentru Tchenguiz, dintre care unele au fost furnizate ca exponate în proces, descriind proiectele pe care compania lucra și numărul de ore petrecute pe fiecare proiect. În fiecare duminică, fondatorii companiei, Zorella și Yanus, au vorbit telefonic cu Tchenguiz sau reprezentantul său. Tchenguiz a fost informat cu privire la toate activitățile companiei, la documentele atașate procesului, nu doar la cele care au vizat afacerile sale – subliniind amploarea implicării sale în Black Cube.
Tchenguiz a ajutat, de asemenea, compania să solicite o subvenție de la Oficiul Șefului Șef al Ministerului Economiei din Israel, în cadrul unui program care stimulează antreprenorii să dezvolte tehnologii militare și civile cu dublă utilizare pentru exportul comercial.Purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei a refuzat să spună dacă Black Cube a primit subvenția respectivă.
Conform legii israeliene, orice companie israeliană care exportă tehnologii care implică echipamente militare, know-how sau servicii trebuie să primească un permis de export de la Ministerul Apărării. În noiembrie 2017, Avi Abuthatzera (un consilier al Ministrului Apărării Avigdor Liberman) a fost întrebată de MK Tamar Zandberg (Președinte al consiliului de administrație al partidului politic israelian Meretz) dacă Black Cube a solicitat și a primit un astfel de permis. Printr-o scrisoare, Ministerul Apărării a întrebat Black Cube dacă exporta produse militare sau know-how ce intră sub incidența legilor, iar Black Cube a răspuns negativ. Abuhatzera i-a spus acest lucru lui Zandberg, iar pe baza acestui răspuns Ministerul Apărării a concluzionat că legea care impune permis de export militar nu se aplică la Black Cube.
În timp ce activitățile companiei probabil s-au schimbat în anii care au urmat, documentele depuse în procesul din 2013 arată că Black Cube a solicitat finanțarea acordată de Ministerul Economiei care era special orientată spre exporturile militare din străinătate și că Ministerul Apărării s-ar putea să fi fost un client al Black Cube la momentul procesului.
Tchenguiz și disputa cu Black Cube
În 23 martie 2013, Vincos Ltd., o companie britanică deținută de Tchenguiz, a dat în judecată compania B.C. Strategy Ltd., cunoscută și sub denumirea de Black Cube Israel și B.C. Strategy UK Ltd (Black Cube UK), și de asemenea pe fondatorii societății Zorella și Yanus și pe încă un angajat al companiei. (Aceste patru nume sunt citate pe documentele corporatiste relevante israeliene. În afară de afirmațiile din proces, nu există dovezi despre care Times of Israel știe că Zorella era un angajat al Businessscope).
Tchenguiz i-a acuzat pe aceștia de fraudă, încălcarea contractului și de îmbogățire ilegală. Acesta a cerut despăgubiri în valoare de 924.790 lire.
Potrivit plângerii, Tchenguiz spune că l-a întâlnit-o pe Zorella în 2010, când acesta din urmă era angajat al unei firme de business intelligence numită Businessscope. Businessscope a fost înființată în mai 2010, iar inițial directorii ei au fost Shai Schiller, Itay Yonat și Doron Dabby, alături de Gadi Aviran, toți cei cunoscuți în industria WebInt (web intelligence) din Israel.
Potrivit plângerii, o companie deținută de Tchenguiz a deținut o participație de 17% la Businessscope. La 10 martie 2011, când Oficiul Britanic pentru Fraudă a percheziționat casa și biroul lui Tchenguiz – pentru suspiciuni că el a conspirat pentru a provoca prăbușirea Kaupthing Bank din Islanda în 2008 – Tchenguiz a spus că a apelat la Businessscope, în mod specific, la Dan Zorella să-l ajute să lupte împotriva acuzațiilor.
După o scurtă perioadă de tranzacționare cu Businessscope, Tchenguiz spune că a simțit că societatea nu era suficient de transparentă în relațiile sale cu el.
Potrivit plângerii, Tchenguiz a declarat că a plătit Businessscope cu 21.000 lire pentru a-i permite lui Zorella să lucreze cu Tchenguiz prin intermediul acestei noi companii Black Cube. Tchenguiz a declarat că a fost de acord să plătească cheltuielile de funcționare ale noii societăți ale companiei lui Zorella, începând cu luna decembrie 2011, plus profituri de 15%.
Zorella a avut un timp scurt înainte, pe 7 martie 2011, și-a înființat propria companie de informații de afaceri israeliene, pe care a numit-o Zorella Ltd; ulterior și-a schimbat numele în BC Strategy Ltd., cunoscut sub numele de „Black Cube”.
Potrivit plângerii, Vincos Ltd. a plătit Black Cube cu 844.790 de lire sterline pe o perioadă de 13 luni – din decembrie 2011 până în decembrie 2012.
Tchenguiz și Zorella au fost de acord ca Black Cube să facă cercetări în Kaupthing Bank – un proiect pe care l-au denumit „Athena” -, precum și în căutarea unor noi proiecte și clienți.
În cursul anului 2012, Vincos Ltd. a primit rapoarte săptămânale detaliate despre activitățile Black Cube și a plătit compania pe baza acestor rapoarte, potrivit lui Tchenguiz, care a atașat la plângere câteva pagini din aceste rapoarte.
Așa cum sa afirmat în plângere, „reclamantul a primit periodic de la inculpați un buget detaliat pentru diferitele proiecte în care a fost implicat Black Cube, iar reclamantul a plătit inculpații pe baza descrierilor detaliate ale cheltuielilor companiei pe care l-au trimis. În plus, aproape în fiecare duminică a avut loc o conversație telefonică între reclamant și inculpați, în care au fost detaliate toate activitățile și activitățile pe care Black Cube le-a întreprins în ultima săptămână, iar reclamantul a aprobat plățile către inculpați pe baza acestor prezentări.
În plus, în 4 februarie 2012, Tchenguiz and B.C. Strategy au semnat un acord , declarând că, în următorii cinci ani, Tchenguiz avea opțiunea de a achiziționa 49% din companie și de a se numi director.
Potrivit plângerii, însă, Tchenguiz a început să aibă anumite îndoieli față de Zorella și Yanus și acest lucru l-a determinat pe Tchenguiz să nu mai plătească nimic către în BC Strategy Ltd. (Black Cube) și să oprească imediat negocierile acordului de opțiuni. Apoi a trimis o scrisoare către Ministerului Economiei din Israel spunând că nu mai va investi în BC Strategy Ltd și își retrage sprijinul pentru cererea de finanțare a programului rB.C. Strategy din cadrul programului Magnet/Meimad.
În 8 martie 2013, avocații Black Cube i-au trimis lui Vincos o scrisoare prin care solicită plata a 336 708 lire sterline și ulterior l-au dat în judecată în Marea Britanie, un demers care a fost ascuns de presa britanică. Vincos a dat în judecată compania din Israel pe 23 martie, un eveniment care a a fost mediatizat foarte puțin. Ambele cazuri au fost în cele din urmă soluționate în afara instanței. În aprilie 2013, The Guardian a scris că Tchenguiz și-a soluționat disputa cu Black Cube și că „termenii acordului nu au fost dezvăluiți, ci includ și angajamentul de a nu discuta detalii suplimentare cu mass-media”.
SCL Group și Tchenguiz
Grupul SCL și Cambridge Analytica fac parte dintr-o rețea de companii înfiorătpare, care chiar și o comisie parlamentară din Marea Britanie s-au străduit să facă cartografie, așa cum a
explicat comisia într-un raport din luna iulie 2018 intitulat ”Dezinformare și știri false ”: Raportul interimar.
”S-au depus multe eforturi în încercarea de a dezlega web-ul complex al relațiilor în cadrul a ceea ce a început ca grup de companii SCL (Strategic Communications Laboratories), în care au fost implicați fondatorul Nigel Oakes și Alexander Nix, împreună cu o multitudine de schimbări acționari”, se arată în raport.
Christopher Wylie a spus, în martie 2018, că toți cei care au lucrat pentru Cambridge Analytica au fost „angajați” în mod efectiv de SCL: „Când am început în iunie 2013, Cambridge Analytica încă nu exista. Este important ca oamenii să înțeleagă că Cambridge Analytica este mai mult un concept sau un brand decât orice altceva, deoarece nu are angajați. Este tot SCL, este doar compania orientată spre față pentru Statele Unite. „
Comisia parlamentară britanică a citat o diagramă din mai 2017 creată de jurnaliștii de investigație Wendy Siegelman și Ann Marlowe, care include 30 de companii interconectate în cadrul grupului SCL, însă a remarcat că structura s-a schimbat de atunci.
Ceea ce este clar însă este că, din 2005 până în 2015, Vincent Tchenguiz a fost cel mai mare acționar al SCL Group. În această perioadă, în 2014 și 2015, grupul SCL a avut loc întâlniri cu Lukoil, cea de-a doua companie de petrol din Rusia, potrivit New York Times.
Tot în 2015, când Tchenguiz mai deținea acțiuni în SCL Group, compania sau una dintre filialele sale ar fi intervenit în alegerile din Nigeria. Într-o secțiune dedicată grupului SCL, raportul comisiei parlamentare din Marea Britanie a declarat că: ”Am primit dovezi tulburătoare, dintre care unele le-am publicat, unele dintre ele nu, activități ale companiilor SCL în diferite campanii politice din 2010, inclusiv utilizarea hacking-ului, a dezinformării și a suprimării alegătorilor …”.
Potrivit mărturiei lui Wylie din comisia parlamentară britanică, când Robert Mercer și Steve Bannon (mai târziu directorul campaniei Donald Trump și strategul șef al Casei Albe) finalizau înființarea Cambridge Analytica, ”au scăpat de Tchenguiz (ca și acționar în SCL Group). Avocațiilor lui Mercer nu le plăceau implicarea lui Tchenguiz. A avut relații de afaceri destul de îndoielnice cu care nu au vrut să fie asociați”.
Într-un răspuns pentruThe Times of Israel, Black Cube a răspuns: ”Acesta este un exemplu de raportare senzaționalistă despre Black Cube de absolut fără valoare. Această poveste, care este de acum cinci ani, a fost săpată, răsucită și înșeală complet cititorii”.
Consensus Business Group , firma lui Vincent Tchenguiz nu a comentat relația sa cu Black Cube, dar a trimis următorul răspuns în ceea ce privește grupul SCL.
”Consensus Business Group a investit în SCL în 2005, având un pachet de 24% în afaceri. Investiția a fost făcută pe baza faptului că compania intenționa să dezvolte o capacitate majoră de reacție în caz de urgență și capacitate de comunicare strategică pentru clienți.
”Când modelul de afaceri al SCL a eșuat, Consensus Business Group și-a pierdut interesul pentru investiții și a început să negocieze o ieșire din afaceri în 2013. În cele din urmă, și-a vândut acțiunile înapoi la conducerea SCL în 2015.
Consensus Business Group a fost un investitor financiar și nu a fost implicat în gestionarea zilnică sau în operațiunile SCL. Investiția în SCL a fost doar una dintre numeroasele investiții realizate de Consensus Business Group în perioada 2002-2008”.
Scandalul Black Cube în România
Black Cube, agenția împânzită cu foști ofițeri Mossad și angajată s-o spioneze pe Laura Codruța Kovesi a fost zguduită din temelii după arestarea celor doi angajați care desfășurau activități de spionaj împotriva fostei șefei DNA. Mulți angajați au demisionat imediat după ce Ron Weiner și David Geclowicz au fost arestaţi în România.
Într-o declarație dată în februarie 2018, Daniel Dragomir, fost ofițer SRI care a stat în arest preventiv din 14 septembrie până în 29 decembrie 2016, în dosarul Black Cube a solicitat ca procurorii DIICOT să ceară poliţiei isrealiene să precizeze cu cine a discutat Meir Dagan în acea perioadă şi cu cine a luat legătura în România, de câte ori au fost emisarii Laurei Codruţa Kovesi în Israel să ia legătura cu compania Black Cube, cine sunt aceştia şi ce s-a negociat cu compania Black Cube din partea Laurei Codruţa Kovesi.
În iulie 2018, Daniel Dragomir a dezvăluit că acest dosar este un etalon al statului paralel care ar conţine înţelegeri cu evrei, acoperiţii lui Florian Coldea şi TRĂDAREA ROMÂNIEI pentru numirea lui Kovesi.
