Clujenii raman fara pamant
Agricultura Clujului se afla in pragul unei situaţii dezastroase. Pe de o parte, zeci de mii de hectare de pamant sunt necultivate, lasate de izbeliste de ani buni de zile. Pe de alta parte, tot mai mulţi straini cumpara terenuri agricole doar pentru a incasa subvenţiile oferite de Uniunea Europeana agricultorilor. Mai mult, din 2014 Romania va fi obligata sa liberalizeze cumpararea de terenuri. Situaţia prezentata succint apare ca o subminare premeditata a agriculturii romanesti, insa nimeni nu poate fi tras la raspundere.
In momentul de faţa, cetaţenii straini care vor sa cumpere terenuri agricole in Romania trebuie sa isi deschida o societate comerciala pe teritoriul ţarii pentru a putea cumpara pamant, insa din 2014 Uniunea Europeana va obliga Guvernul sa liberalizeze achiziţiile de terenuri pentru toţi cetaţenii europeni. Cu alte cuvinte, sloganul “Noi nu vindem ţara!” va iesi din uz. Strainii prefera sa cumpere terenurile romanesti pentru ca au cel mai mic preţ de pe piaţa europeana si, pe deasupra, daca fac o insamanţare minima primesc subvenţii de la Uniunea Europeana.
Reprezentanţii agricultorilor sunt revoltaţi si cer autoritaţilor sa opreasca expansiunea agresiva a investitorilor straini, dar statul pare ca nu poate face nimic.
„Am cerut de nenumarate ori o legislaţie care sa limiteze accesul investitorilor straini la cumpararea terenurilor agricole. Pana in momentul de faţa am primit doar promisiuni in care nu credem. Fondurile de investiţii au venit in Romania atrase de lipsa unei legislaţii in domeniu. Ele au putere financiara si au putut sa cumpere tot ce au vrut. De cealalta parte, fermierii romani nu au fost ajutaţi de autoritaţi sa acceseze mai usor credite”, spune Nicolae Sitaru, presedintele Ligii Asociaţiilor Producatorilor Agricoli din Romania.
In momentul de faţa, preţurile “informative” pentru terenurile arabile sunt cele mai mici de pe piaţa. Un hectar de teren arabil la noi costa circa 1.560-3.250 euro/ha, spre deosebire de Ucraina, unde terenurile agricole ajung la 7.000 euro/hectar, iar Serbia practica preţuri asemanatoare, 7.000-8.000 euro/hectar. Franţa menţine un preţ apropiat, 6.000 euro/hectar, insa impune anumite restricţii de vanzare a terenului, favorizandu-i pe fermierii locali.
Italienii, francezii, nemţii si turcii sunt cei mai mari investitori straini in agricultura Romaniei.
Strainii primesc bani pentru terenuri necultivate
Majoritatea terenurilor cumparate de straini sunt lasate necultivate sau insamanţate pentru un minim de productivitate, doar pentru ca deţinatorii culturilor de forma sa poata incasa subvenţiile UE pentru agricultori. Spre exemplu, subvenţiile UE pot ajunge, pentru un hectar de pamant cultivat la 160 de euro, iar pentru unul necultivat la 100 de euro. Banii europeni ajung la destinatar prin APIA, care este si organism de control. Insa controalele se fac prin sondaj, iar directorii APIA au si ei afacerile lor.
In urma cu patru ani, conform unei situaţii de la Oficiul de Cadastru, in judeţul Cluj doar doua societaţi cu acţionari italieni deţineau aproape 2.000 de hectare de teren arabil. SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Cluj, si SC Agritalia au deţinut mii de hectare de teren agricol, teren care si acum, in mare parte a ramas necultivat, societaţile au falimentat, dar acţionarii au reusit sa castige sute de mii de euro si si-au deschis alte societaţi tot cu profil agricol. Statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la ţarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preţuri de nimic.
Fraude si falsuri pentru fonduri UE
Insa aceasta situaţie nu poate exista fara susţinerea celor care lucreaza in instituţiile de resort pentru accesarea fondurilor europene, de la primarii pana la APIA sau Ministerul Agriculturii. Un agricultor care doreste sa isi pastreze anonimatul explica schema accesarii frauduloase a fondurilor europene.
“In sistemul plaţilor cu fonduri europene s-au bagat niste smecheri care fac raportari false ca au nu stiu ce pamanturi si, in cardasie cu primarii si cu caţiva angajaţi din primariile comunale, fac mii de dolari care numa’ pe animale nu se duc. Schema este relativ simpla. Vine X-ulescu din Cluj, blindat cu ceva banuţi si influenţa acolo unde conteaza si “agaţa” un primar de comuna care nu poate refuza niste banuţi. Primarul depune la Agenţia de Plaţi si Intervenţii in Agricultura (APIA) cateva cereri de plata pentru a accesa programul de acordare a unor ajutoare financiare persoanelor fizice si juridice care exploateaza terenuri agricole. Programul asta e finanţat din bani europeni printr-un fond special pentru agricultura si dezvoltare rurala, adica bani ţarani sau fermieri, cum vreţi sa le spuneţi. Primaru’ cere, ca intr-un caz concret si din pacate nu singurul, vreo 30.000 de euro pentru ca utilizeaza cateva sute hectare. Culturi, pasuni pentru cresterea animalelor, gaseste el ca doar a trait la ţara o viaţa si stie cam ce-i trebuie. Doar ca astia nu-ţi dau bani doar asa in orb, ci au nevoie de niste dovezi. Aici apare falsul si frauda pentru ca se depune la dosar o simpla adeverinţa prin care se menţioneaza ca el e inscris in Registrul Agricol cu suprafaţa respectiva de teren cu mica diferenţa, ca el n-are nimic. E, caz concret, pasunea comunei sau a composesoratului. Problema e ca dupa ce se scrie adeverinţa, trebuie sa falsifici si in registrul agricol. In alte cazuri, primarii spun celor de la APIA ca nu au date terenurile in arenda sau concesiune, pentru ca in cazul asta nu mai primesti banii. Insa terenurile respective sunt arendate si iarasi trebuie facut un fals ca sa primesti banii. Treaba e ca in toate cazurile astea, adevaraţii “sponsori” nu pot fi gasiţi vinovaţi decat daca sunt turnaţi de cei prinsi”, explica el.
Lenesi de se usuca pamantul
Cealalta mare problema cu care se confrunta agricultura romaneasca este lasarea in paragina a terenurilor agricole. Motivele sunt multiple: lipsa utilajelor, a subvenţiilor pentru agricultura la care majoritatea ţaranilor nu ajung ori preţul extrem de scazut al produselor finite. La multe dintre produsele agricole (cartof, grau, etc) comercianţii prefera sa importe decat sa cumpere de la producatorii locali.
Astfel ca, la nivel naţional, aproximativ un milion de hectare de teren arabil nu au mai fost cultivate de ani buni, asta fara a calcula terenurile care nu sunt incluse in circuitul agricol, dar au aceeasi soarta. Din nefericire, in topul judeţelor cu terenuri lasate de izbeliste, clujul este pe locul doi, cu 33.452 de hectare de teren agricol nefolosit. Primul loc este ocupat de judeţul Alba, care are peste 43.000 de hectare de parloaga.
Obligaţi sa ne vindem pamantul
„Ca sa inchidem un subiect care a fost de ceva timp in dezbatere – vanzarea terenurilor catre straini. S-a facut multa vorbire de catre multe persoane in ultimul timp ce trebuie sa facem noi ca sa blocam vanzarea terenurilor catre straini din 2013 incolo. Noi am acceptat prin tratatul de aderare aceasta clauza, aceasta obligaţie, ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piaţa terenurilor agricole. Si cine vorbeste astazi ca vom putea impune un moratoriu de caţiva ani de zile se insala. Ar trebui sa ne uitam ce tratat de aderare al unei ţari care a aderat dupa 2004 a fost modificat vreodata, pana la ora actuala. Deci sansele de a bloca vanzarea terenurilor catre straini dupa 2013 sunt aproape de zero. Asta nu inseamna ca nu vom face demersuri”, a declarat intr-o conferinţa de presa Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii.
Razvan Robu
