Chertes continua lupta pentru terenurile din Palacsay. Pe lista de proiecte aflate în avizare la Ministerul Agriculturii si-a gasit locul un proiect de hotarâre pentru constituirea unei statiuni de cercetari pomicole în Cluj-Napoca. Din informatiile noastre, respectiva statiune va cuprinde 366 de hectare, adica suprafata totala a fermei Palacsay. În spatele acestei afaceri este Mircea Chertes.
Problemele legate de livada Palacsay dureaza deja de mai bine de 18 ani, iar rezolvareapare un ideal din ce în ce mai îndepartat. Ritmul în care se avanseaza este atât de lent încât cetatenii au ajuns la capatul rabdarii. Acestia se plâng de faptul ca au sesizat o serie de interventii ale unor oameni puternici care doresc sa puna mâna pe terenurile pe care statul comunist le-a confiscat în 1956.
Milioanele lui Chertes
În numarul trecut din Gazeta de Cluj va prezetam faptul ca Mircea Chertes ar dori sa puna mâna pe terenul din statiunea Palacsay, urmând ca pe acesta sa realizeze un proiect imobiliar. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Agriculturii, în momentul de fata este în avizare un proiect de hotarâre de Guvern privind o statiune de cercetari pomicole în municipiul Cluj-Napoca, adica exact statiunea Palacsay. Conform acelorasi surse am aflat ca statiunea respectiva va cuprinde toate cele 366 de hectare de teren din cadrul Palacsay. Aceste informatii confirma, în mare, informatiile prezentate în Gazeta de Cluj în numarul trecut, când reporterii Gazetei au prezentat afacerile dubioase care se pregatesc pentru terenul din Palacsay.Potrivit unor surse avizate, Mircea Chertes, fost consilier al premierului Calin Popescu Tarticeanu, actualmente vicepresedinte al Autoritatatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor ar dori ca terenul din statiuna Palacsay sa intre în proprietatea statului, urmând ca acesta, ulterior, sa puna mâna pe teren în urma unui parteneriat public-privat. Miza acestei afaceri este una colosala: peste 500 milioane de euro, adica valoarea aproximativa a terenului. Mai mult, daca avem în vedere faptul ca pe respectivul teren se poate construi un mega-cartier rezidential, profitul celui care va investi acolo va fi enorm. Singura problema este ca Mircea Chertes nu are resursele financiare ca sa puna pe picioare un proiect imobiliar de o asemenea anvergura.
Conform informatiilor noastre, în sprijinul lui Chertes vor veni “biznismenii” clujeni afiliati Partidului National Liberal. Practic, acestia au fost cei care i-au dat ordin lui Chertes sa faca demersurile pejntru a pune mâna pe livada. Interesul oamenilor de afaceri concentrati în jurul lui Chertes este cu atât mai mare cu cât zona cu pricina este una dintre cele mai bune din oras. Chiar daca terenul este preponderent în panta, exista o zona întinsa, plana, propice pentru constructia de blocuri înalte. Conform expertilor consultati de catre Gazeta, pe respectivul platou, daca studiile geodezice confirma anumite ipoteze, se pot construi aici si “zgârie-nori”.
Interesele de aur
În momentul de fata statiunea de cercetari pomicole Palacsay este într-o stare deplorabila. Daca, înainte de anul 2000, înca mai producea o cantitate relativ mare de fructe, dupa respectivul an statiunea a intrat în dizgratie. Mai mult, a reusit contra-performanta de a acumula peste 86 miliarde lei vechi datorii catre stat si furnizori. În momentul de fata la statiune mai lucreaza foarte putine persoane, dintre care cei mai multi au rolul de a pazi livada. Din lipsa de personal care sa se ocupe de pomi, acestia s-au deteriorat astfel încât în cazul în care se va dori reînfiintarea statiunii, vor trebui rasi de pe fata pamântului si plantati altii noi. Daca se va stabili ca necesara refacerea statiunii, va mai trebui sa treaca o perioada îndelungata de timp pentru ca puietii plantati sa devina roditori. Mai mult, cineva va trebui sa platesca datoriile acumulate de statiune în ultimii ani… Or, în conditiile în care statiunea nu va produce nimic timp de minim cinci ani, datoriile se vor majora substantial statiunea putând sa intre în faliment. Din câte se pare toate aceste elemente îi convin atât lui Mircea Chertes, cât si apropiatilor sai. Odata ce statiunea va intra în proprietatea statului, iar oamenii vor fi expropiati, Chertes împreuna cu grupul din jurul lui vor face în asa fel încât sa demonstreze ca nu mai este oportuna investitia într-o statiune de cercetari pomicole. Vor propune o asociere, vor plati o taxa de concesiune infima si vor realize un mega-cartier. Daca planul lor va reusi, în câtiva ani în Cluj-Napoca vor aparea cei mai bogati oameni din România. Mai mult decât atât, datorita unor surse care doresc sa-si pastreze anonimatul am aflat ca, desi comisia locala de fond funciar a finalizat o serie de dosare si le-a transmis la Bucuresti, la Ministerul Agriculturii pentru validare, functionarii de acolo întârzie sa le raspunda. Din informatiile noastre, aceasta “întârziere” este cauzata exact de proiectul de hotarâre de Guvern care se afla în curs de avizare la minister. De asemenea, am aflat ca, din ordinul unor oameni “importanti”, dosarele în cauza întârzie sa fie solutionate pentru ca proiectul pentru refacerea statiunii de cercetari pomicole Palacsay sa fie finalizat.
Vox populi
Fostii proprietari se plâng de faptul ca desi problemele lor dureaza de 18 ani, nimeni nu doreste ca acestea sa se rezolve cu adevarat. Motivatia este cât se poate de simpla: interesele anumitor oameni care doresc sa puna mâna pe cele 366 de hectare care constituie în momentul de fata statiunea de cercetari pomicole Palacsay. „Nu luptam de 18 ani cu autoritatile pentru terenurile noastre. Nu înteleg de ce dureaza atât. Am depus nenumarate acte care sa ateste ca noi suntem proprietarii de drept a terenurilor pe care le revendicam, dar ne-am lovit de indiferenta autoritatilor. Am avut noroc ca actuala administratie a municipiului ne-a luat în considerare actele si ca lucrurile s-au miscat. Totusi nu întelegem de ce lucrurile dureaza atât la Bucuresti. Precis sunt interese ale unor oameni puternici care doresc sa ne ia terenurile”, a declarat un clujean care detine teren în Palacsay.
Augustin Stanciu
