Zeci de milioane de lei s-au irosit în perioada în care Marius Nicoară era preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Banii s-au acordat în special firmelor prietene, universităţii prietene conduse de colegul său de partid Andrei Marga şi firmelor de apartament. Printre firmele care apar pe lista obţinută în exclusivitate de Gazeta de Cluj se numără DP Consult, Drumex, Universitatea Babeş-Bolyai şi SC Alfos. Dacă Alfos este deţinută oficial de un membru al partidului său, care a primit şi alte lucrări la Muzeul Etnografic, respectiv Vladimir Petre, Drumex este deţinută de decanul de la UTCN Iliescu, iar DP Consult este societatea lui Mircea Pop, fost „sponsor” al PSD şi apropriat al prietenilor lui Nicoară. Suma totală risipită de senatorul porno a fost de aproximativ 487.145.995 lei.
Pentru contractul „Documentație de atestare a Stațiunii balneare Cojocna – Centru de Tratament
Plan de dezvoltare a județului Cluj – studii sectoriale – ECONOMIA” s-a acordat societății Arcor Arhitectura si Design la un preț de 11.798,32 lei.
”Plan de dezvoltare a județului Cluj – studii sectoriale – ECONOMIA” s-a acordat societății Fundația Civitas pentru o Societate Civilă. Contractul are o valoare de 18.487,39 lei. Pentru proiectul ”Plan de dezvoltare a județului Cluj – studii sectoriale – TURISM” s-a a acordat contractul Universității Babeș-Bolyai. Suma a fost de 12.605,04 lei. Aceeași universitate prietenă, alt contract. Respectiv pentru ” Plan de dezvoltare a judetului Cluj – studii sectoriale – Transpunere pe suport magnetic” s-a acordat suma de 21.008 lei. Alt proiect, același partener. „Plan de dezvoltare a judeţului Cluj – studii sectoriale – ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURA, CULTE, SĂNĂTATE” s-a bugetat suma de 10.503 lei. Al patrulea contract acordat aceleiaşi universităţi priveşte „Plan de dezvoltare a judeţului Cluj – studii sectoriale – MEDIU, ZONE DE RISC”. Suma a fost de 12.605 lei. Un ultim contract acordat universităţii a fost cel pentru „Plan de dezvoltare a judeţului Cluj – studii sectoriale – POPULAŢIA ŞI LOCUIREA” în valoare de 10.503 lei.
Un alt studiu inutil a fost cel intitulat „Studiu topografic privind punerea in valoare a terenului din incinta Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „ Leon Daniello”. Societatea care a primit contractul a fost SC ALFOS SRL , care a primit 28.000.000 lei. Un alt contract atribuit aceleiaşi societăţi este „Studiu topografic pentru punerea in valoare a terenului din perimetrul Parcului Est, cart.Gheorgheni, aflat in patrimoniul judetului.” Aceeaşi societate a primit încă 35 de milioane de lei.
Societatea Drumex a primit de la Nicoară proiectul „Actualizare SF –Descongestionarea traficului
rutier intre polii economici de dezvoltare N-V-Cluj-N-Oradea.” Valoarea pe care a primit-o societatea este de 630.000 de lei.
Proiectul „Descongestionarea traficului rutier între polii economici de dezvoltare N-V-Cluj-N-Oradea-
design brief, cerere de finantare, studii trafic si impact de mediu, audit de siguranta, avize si acorduri, PT+CS, detalii de executie, aranjamente institutionale” a fost atribuit aceleiaşi societăţi Drumex care a primit 322.859,85 lei.
Unul dintre cele mai mari proiecte atribuite în perioada lui Marius Nicoară au fost către favorita DP Consult pentru proiectul „Descongestionarea traficului rutier intre polii economici de dezvoltare N-V-Cluj-N-Oradea-studiu topografic”. Firma a primit 345 de milioane de lei.
O altă societate de casă este Geofor SRL care a primit 55,4 milioane pentru proiectul „Descongestionarea traficului rutier intre polii economici de dezvoltare N-V-Cluj-N-Oradea-
studiu geotehnic.”
Un contract de 6,8 milioane a fost acordat prietenilor de la Grup 4 Instalaţii pentru „PARC INDUSTRIAL TETAROM III – 2 STATII DE EPURARE.”
Favoriţii şi la Muzeul Etnografic
Muzeul Etnografic Transilvaniei Romulus Vuia aflat în pădurea Hoia este afectat de alunecările de teren care au loc în zonă. Până acum au fost afectate două gospodării-exponat, dar conform unei note a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în prezent şi alte patru monumete de istorie populară sunt ameninţate de alunecările de teren. În nota Ministerului Culturii se arată că cei de la Muzeul etnografic au înstiinţat că monumentele de arhitectură populară au început să se degradeze încă din 2004, anul în care au început lucrările la Tetarom I.
“Conducerea Muzeului etnografic a comunicat periodic cu Consiliul Judeţean situaţia terenului din cadrul Parcului Etnografic Naţional “Romulus Vuia”, imediat ce au apărut situaţii de degradare a unor monumente de arhitectură populară, ca urmare a lurărilor care se efectuau la amenajarea Parcului Industrial Tetarom I. Ca urmare a tasării terenului pe care au fost ridicate Şura monument istoric din Galda de Sus, conducerea Muzeului a solicitat şi a primit din partea Consiliului Judeţean fonduri necesare pentru ridicarea cu 1,50 m a fundaţiei, în anul 2004. În anul 2005, Muzeul a solicitat şi a primit fonduri pentru restaurarea Şurii gospodăriei din Almaş, jud. Arad, periclitate de tasarea terenului pe care era amplasată. În anul 2007, datorită tasării cu 3 m a terenului pe care se afla Şura din Galda, Muzeul a fost nevoit să demonteze construcţia pentru a evita distrugerea ei, materialul de construcţie fiind depozitat corespunzător. În anul 2008, Muzeul a fost nevoit să demonteze Şura gospodăriei Almaş, jud Arad, datorită tasării terenului cu 4 m. Pentru consolidarea terenului, în anul 2006, Muzeul a încheiat un contract cu SC Alfos privind efectuarea unui studiu geotehnic şi a documentaţiei de consolidare a versantului nordic al dealului, prin executarea de lucrări de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă. Lucrările de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă au fost executate în anul 2007. Deoarece alunecările şi tasările de teren au continuat şi în anii 2007 şi 2008, punând în pericol atât unităţile din cadrul Parcului Etnografic cât şi pe cele din Parcul Industrial Tetarom SA, în anul 2008, SC Tetarom SA Cluj a încheiat un contract cu SC Proexrom Iaşi privind expertiza tehnică a întregului versant nordic al dealului Hoia”, arată documentul semnat de Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. În urma studiului făcut de inginerii de la SC Proexrom Iaşi s-a ajuns la concluzia că alunecările de teren au loc nu din cauza excavărilor, ci din cauza unor pungi de apă care s-au format în dealul Hoia.
Coincidenţe care îngălbenesc
Coincidenţă sau nu, cele două societăţi care au făcut studii pentru depistarea cauzelor care duc la alunecările de teren aparţin unor liberali.
SC Alfos este deţinută de soţii Fosti, Carmen şi Vladimir, iar firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei. Vladimir Fosti este membru al PNL Cluj încă de la începutul anilor 2000.
Cealaltă societate, Proexrom Iaşi este deţinută de Nicolae Botu, unul dintre partenerii de afaceri ai omului de afaceri Iulian Dascălu în cadrul proiectului imobiliar Esplanada din Iaşi.
În ciuda faptului că specialiştii muzeului, care se mândresc cu studii de inginerie similare cu cele ale specialiştilor Proexrom, spun că alunecările de teren nu au loc din cauza pungilor de apă, inginerii ieşeni au identificat apa ca principala cauză a acestor alunecări. Astfel, apare o altă coincidenţă frapantă care constă în câştigarea licitaţiei de 8 milioane de euro pentru stabilizarea terenului, chiar de către societatea care a depistat cauzele pentru aceste alunecări de pămând: SC Proexrom.
Drumex, printre favoriţi
Investiţiile preferate sunt cele în infrastructură, cu precădere în reparaţia drumurilor. Consiliul Judeţean (CJ) Cluj va primi bani de la buget pentru reabilitarea a opt loturi de drumuri din judeţ, proiect care va costa aproape trei milioane de euro. În prezent, administraţia judeţeană face licitaţie pentru faza de proiectare, care va fi de circa 100.000 de euro. Însă şi aici se preconizează că vor apărea problem, întrucât o serie de firme care au depus oferte au doar un singur angajat. Spre exemplu, la licitaţie s-au înscris SC ProDrum, cu o cifră de afaceri pe 2007 de 282.682 de lei şi cu un singur angajat, SC Drumex SRL, cu o cifră de afaceri de 199.350 de lei şi doar un angajat, SC 4Invest SA, cu o cifră de afaceri de 4.337.370 lei, SC Drum Consult (270.633 de lei cifra de afaceri), Proiect Invest SRL Bihor (199.350 de lei cifra de afaceri), SC Ic Trans Bucureşti, RADJ Cluj, SC Proconsulting SRL şi Dramar Consult SRL. Conform reprezentanţilor CJ Cluj, după licitaţia de proiectare, va începe faza de lucrări care va fi finanţată cu 2,9 de milioane de euro. Interesant este faptul că, spre deosebire de anii trecuţi, când la licitaţiile pentru drumuri organizate de CJ Cluj participau, aproape fără excepţie, “firme de casă” ale fostei conduceri, în momentul de faţă se poate observa că firmele participante sunt şi din alte judeţe, cum ar fi Bihor sau Bucureşti. Cu toate acestea, şi acum se “aud” destule afaceri cu “cântec” pe drumurile judeţene. Spre exemplu, la Corneşti, unde municipalitatea a organizat o licitaţie pe bani europeni pentru un proiect de infrastructură, a câştigat o firmă fantomă. Conform Ministerului de Finanţe, în 2007, SC Ital Romena Construct SRL nu avea niciun angajat sau cifră de afaceri, datorii de peste 5.000 de lei şi pierderi pe toată linia. Licitaţia în valoare de circa 1,7 milioane de euro a fost constestată de SC Napoca Construcţii, care a cerut în instanţă reevaluarea licitaţiei. Înainte a ajunge în faţa judecătorilor, SC Napoca Construcţii a făcut apel pentru soluţionarea situaţiei către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, instituţie care a decis că evaluarea poate continua, fără să vadă că, potrivit bilanţului fiscal din 2007, SC Italo Romena Construcţii nu ar putea fi capabilă să gestioneze un astfel de proiect.
Proiectantul centurii Vâlcele Apahida, drumul care ar fi trebuit dat în folosinţă până acum, dar nu s-a putut din cauza terenului care se surpă, este societatea clujeană DP Consult. În cadrul acţionariatului acestei firme se regăseşte Mircea Pop, fost şef la DRDP Cluj şi fost director adjunct în cadrul CNADNR, adică instituţia care a organizat licitaţia pentru acest proiect. Din cauza proiectului, centura Vâlcele-Apahida a ajuns să coste peste 154 de milioane de euro, în situaţia în care preţul iniţial era de 64 de milioane de euro. Între timp, din cauza acestor nereguli “centura lui Manole” a ajuns subiect de plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie. În Cluj Napoca, Mircea Pop face parte dintr-una din familiile cu cele mai multe relaţii.
În anul 2006, pe vremea când Emil Boc era doar primar în Cluj-Napoca, societatea DP Consult se ocupa de exproprierile terenurilor peste care urma să treacă centura Vâlcele Apahida. La data respectivă, DP Consult câştigase licitaţia pentru proiectarea centurii şi guvernul promisese că va da circa 45 de milioane de euro pentru construirea ei. În mare parte, Emil Boc a trasat această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR. Ce a presupus traseul acestei centuri rutiere propuse de SC DP Consult? În pofida faptului că drumul trece prin pădure, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a considerat că nu este necesară o evaluare a impactului asupra mediului pe care îl va avea defrişarea unei suprafeţe de peste 38,5 de hectare de pădure. Pe de altă parte, o serie de specialişti în Stiinţa Mediului care au dorit să îşi păstreze anonimatul, susţin că au atenţionat că se vor produce alunecări de teren pentru că solul de pe o porţiune din centură este alcătuit din nisipuri, gresii şi conglomerate, straturi care sunt supuse pericolului erozional.
Pe lângă proiectanţii de la DP Consult, la această centură au mai lucrat, în calitate de consultanţi, şi firmele Search Corporation şi Primacons Group. În total, valoarea acestor două servicii a costat la momentul licitaţiei proietului 60 de milioane de lei.
Din 2004 până în 2006, când s-au început lucrările la acest proiect, trei societăţi specializatre în proiectarea şi construirea drumurilor au încercat să găsească un traseu pe unde să treacă drumul Vâlcele-Apahida. DP Consult, în calitate de proiectant şi SC Search Corporation şi Primacons Group în calitate de consultanţi. În paralel, trei partide politice, “înarmate” cu diferite studii realizate de specialisti s-au ocupat de acelaşi lucru. De asemenea, SC DP Consult a câştigat şi contractul pentru evaluarea terenurilor de pe traseul de expropriere unde avea să se construiască centura Vâlcele Apahida.,Pentru aceste servicii, SC DP Consult a fost singura participantă la licitaţie şi a avut o ofertă de circa 67000 de lei. În 2008, tot SC DP Consult a câştigat licitaţia pentru proiectarea centurii de Nord, dată în funcţiune de curând. Pentru acest serviciu, societatea a câştigat 150.000 de euro fără TVA. În acest caz, licitaţia a fost contestată de celelalte societăţi participante, dar într-un final CNADNR a atribuit contractul acestei firme clujene (vezi documente atasate).
O familie bazată
În urma acestor contracte de proiectare de drumuri scoase la licitaţie de Compania de autostrăzi şi drumuri şi câştigate de SC DP Consult, o societate clujeană, şi a eşecului dovedit în cazul proiectului centurii Vâlcele-Apahida, apare întrebarea legitimă cine este în acţionariatul acestei societăţi comerciale?
În momentul de faţă, la DP Consult figurează ca acţionari Pop Mircea (peste 50%) şi Raţiu Maria Doina, Silivan Moldovan, Viorel Baboş cu restul pachetului de acţiuni.
Mircea Pop face parte dintr-o familie extrem de elitistă din Cluj Napoca. Unul dintre fraţii lui, Liviu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi clujeni şi profesor la Facultatea de Drept, iar celălat frate a fost liderul Cartelului Alfa, Grigore Pop, din nefericire, recent decedat. De asemenea, fraţii Pop sunt rude ale fostului secretar al Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, care s-a pensionat la începutul acestui an. Mai departe, cei menţionaţi anterior sunt înrudiţi cu procuroarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Cluj, Daciana Deritei, care, împreună cu şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, au instrumentat dosarele Paszkany, Gazeta, şi acuzaţiile de spălare de bani aduse unui grup de oameni de afaceri din cadrul Băncii Transilvania (Horia Ciorcilă, Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă).
Mircea Pop, acţionarul din cadrul SC DP Consult, a ocupat în urmă cu câţiva ani funcţii de conducere în cadrul instituţiilor de stat care se ocupă de reabilitarea şi construirea drumurilor. Spre exemplu, în 1998, Mircea Pop ocupa funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj. În acea perioadă, la adresa conducerii acestei direcţii, Curtea de Conturi a lansat o serie de acuzaţii de deturnare de fonduri, dar nu a fost făcută nici o plângere sau acuzaţie penală. După ce a plecat din acest post, în 2003 el a fost numit consilier pe probleme tehnice de infrastructură în perioada în care prim ministru era Adrian Năstase. Apoi, în 2004, Mircea Pop a devenit director adjunct în cadrul CNADNR, post pe care l-a ocupat până în 2006, an care coincide cu începerea lucrărilor la centura de ocolire Vâlcele Apahida.
Mircea Pop, fost şef la CNADNR, prin în veriga firmelor
Legătura între Mircea Pop, fostul şef al DRDP Cluj şi fostul vicepreşedinte al CNADNR, şi societatea SC DP Consult, firma care a câştigat proiectele puse la bătaie de CNADNR are următorul traseu.
În anul 2002, conform datelor din Monitorul Oficial al României, Mircea Pop era reprezentantul firmei TMG CONSULTING. Această societate asigura administrarea societăţii MEGA ENTERPRISE GROUP, din acţionariatul căreia făceau parte Ratiu Maria Doina (acţionar şi la SC DP Consult), Morar Marian (fost acţionar la SC DP Consult), Moldovan Silivan (acţionar la SC DP Consult), Claudiu Silaghi (fondator al Băncii Transilvania, decedat). În 2003, acţionarii din cadrul MEGA ENTERPRISE GROUP o numesc drept administrator pe Ratiu Maria Doina. În paralel, în cadrul firmei DP Consult, înfiinţată în 1997, societatea TMG Consulting apare, pe rând administrator şi acţionar până când, în 2009, SC TMG Consulting este radiată, nu înainte de a concesiona acţiunile (39%) pe care le deţinea în cadrul DP Consult lui Raţiu Maria Doina, care ajunge să deţină 79%. După aceea, în urma unei alte tranzacţii, în 2011 pachetul majoritar de acţiuni este deţinut, după cum am arătat iniţial de Mircea Pop. Obiectul de activitate al DP Consult este “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnicp legate de acestea”, iar în anul fiscal 2009, societatea a avut o cifră de afaceri de 14,6 milioane de lei şi un profit de peste 3,3 milioane de lei. Conform prezentării de pe site-ul DP Consult, activitatea de consultanţă a început în 1998, an care coincide cu faptul că Mircea Pop era şef la DRDP Cluj. Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să obţină un punct de vedere din partea lui Mircea Pop sau a reprezentanţilor DP Consult, dar conform secretarei firmei, cei de la această societate nu doresc să comunice cu presa. De asemenea, în demersul ziaristic am încercat să obţinem poziţia CNADNR, dar Raluca Donici, angajată în cadrul direcţiei de Comunicare, a declarat că nu este abilitată să comenteze situaţia expusă.
Tiberiu Hrihorciuc