Incompatibila familie Hrudei il judeca pe prietenul Dascalu
Biserica şi Armata sunt doua instituţii in care populaţia din Romania inca mai are incredere. Iulian Dascalu, proprietarul Iulius Group şi dezvoltatorul ansamblului Palas de la Iaşi, are de partea lui aceste doua mari instituţii in lupta sa cu legea. Justiţia, cea care i-a dat “reject” celui mai mare proiect al omului de afaceri in mai multe sentinţe aparent definitive, are şi ea de işi platit poliţele, iar una dintre judecatoarele care judeca legitimitatea complexului Palas, Maria Hrudei se afla intr-o posibila stare de incompatibilitate datorita statului soţului sau care l-a “ajutat” pe Dascalu intr-un alt dosar. Serviciul Roman de Informaţii(SRI) şi probabil o relaţie Serviciul de Informaţii Externe(SIE)-Israel sunt alte arme forte ale afaceristului ieşean, iar cand mai pui la calcul un tandem transpartinic, la care ar fi partaş chiar fostul premier al Romaniei şi actualul lider al PDL, Emil Boc, scenariul pare perfect. Inspectoratul de Stat in Construcţii şi Inspectoratul Teritorial de Munca sunt alte instituţii care susţin un proiect imobiliar privat de parca ar fi al statului. Mai mult decat atat, Dascalu este suspect de o deturnare de fonduri de 8 milioane de lei din bani publici.
Iulian Dascalu este unul dintre oamenii cu cele mai multe relaţii din Romania dupa cum anunţau chiar ambasadorii Statelor Unite la Bucureşti, conform unor telegrame Wikileaks. Prietenia cu Prea Fericitul Daniel l-ar fi ajutat pe Dascalu sa se apropie chiar de Emil Boc in vremea cand era primul ministru al Romaniei. Mai mult decat atat, Prea Fericitul Daniel ar fi „cedat” mitropolia Ardealului in mana lui Andrei Andreicuţ, prieten cu Emil Boc. Astfel, Boc l-ar fi pus pe Andreicuţ mitropolit al Ardealului, mitropolie sabotata ulterior de Daniel in favoarea lui Laurenţiu Streza, mitropolitul Sibiului. Dar pentru numirea lui Andreicuţ, Boc ar fi trimis o comanda in interiorul PDL sa susţina proiectul Palas a lui Iulian Dascalu.
Controale oprite de la Bucureşti
Oficialii Inspectoratului Teritorial de Munca(ITM) Iaşi ar fi dat la un moment dat amenzi pe banda rulanta proiectului Palas din Iaşi. Pana la un moment dat cand controalele s-au oprit brusc şi oamenii care lucrau la negru nu mai erau controlaţi in cadrul proiectului Palas. Dupa ce a venit “ordin” de la Bucureşti, inspectorii ITM l-ar fi lasat mai moale pe dezvoltatorul ieşean, conform unor surse din interiorul ITM Iaşi.
ISC, oprit la Bucureşti cu Armata
Un director adjunct de la Inspectoratul de Stat in Construcţii(ISC) Iaşi ar fi fost o alta instituţie publica care nu era de acord cu proiectul Palas, conform unor surse din interior. Mai mult decat atat, directorul ar fi mers la Bucureşti sa prezinte situaţia parcarilor ilegale de la ansamblul Palas, dar un şef de la Bucureşti i-ar fi zis ca daca nu lasa acest proiect in pace zboara din funcţie, informeaza aceleaşi surse. Proiectul Palas ar fi un proiect de interes naţional in caz de razboi, iar tancurile ar trebui sa parcheze acolo şi sa se baricadeze. De aici ar rezulta relaţia lui Dascalu cu armata, care l-ar proteja de mai multe „rele.”
Relaţia Podaru-Pop
Ovidiu Podaru este conferenţiar la facultatea de Drept şi a fost o mare parte din viaţa sa subordonat fostului decan, Liviu Pop, care are relaţii indirecte cu Iulian Dascalu. Podaru este avocatul celor de la Iulius Mall in procesul care se va judeca la Cluj-Napoca şi care va fi hotarat de judecatoarea Maria Hrudei.
Intervenţia familiei Pop
Avocata lui Iulian Dascalu de la Cluj-Napoca este Ramona Pop, verişoara Dacianei Deritei, cea care a „fabricat” alaturi de Mircea Hrudei dosarul Gazeta şi cel al lui Arpad Paszkany. Revenind, dosarul va fi judecat din postura de incompatibilitate de soţia lui Mircea Hrudei, Maria Hrudei. Familia Pop este bine-cunoscuta in Cluj-Napoca pentru influenţele pe care le excercita in lumea justiţiei doar pentru a-şi favoriza familia. Ramona Pop este avocata la fostul decan al Facultaţii de Drept, Liviu Pop.
Inceputurile lui Dascalu
Totul a inceput in Craciunul anului 2004 cand primarul din Iaşi, Gheorghe Nechita(PSD), i-a acordat cu dedicaţie şi fara licitaţie un spaţiu de 11 hectare lui Iulius Group pentru un proiect de 1.200 de apartamente. Pana la urma Dascalu şi-a permis sa ia un spaţiu de trei ori mai mare, de 320.00 de metri patraţi, iar apartamentele sunt numai 100. Curtea de Apel Oradea a anulat dupa cinci ani de judecata hotararea 576 a Consiliului Local Iaşi prin care Dascalu primea cele 11 hectare fara licitaţie. Meritul este al omului de afaceri Danuţ Prisecariu, proprietarul societaţii SC Alimentara SA, care a contestat inca din 2006 atat hotararea de consiliul local, dar şi hotararile 3 şi 4 din 2005 prin care s-a decis asocierea dintre Consiliul Local Iaşi şi SC Iulius Group. Judecatorii de la Oradea au respins şi cererea de intervenţie in interesul Consiliului Local Iaşi a paratului SC Iulius Group.
Iulius Mall şi-a inceput blatul cu primarul Nechita in Iaşi in momentul in care au demolat cantina celor 20.000 de studenţi pentru a construi Iulius Mall. Au promis ca vor construi una noua, dar utilitatea publica a transferarea banilor din bugetul studenţilor in buzunarul personal al lui Iulian Dascalu reprezinta interes public pentru Nechita şi din acest motiv au continua asocierile. Ilegalitatea in asocierea de la Palas este ca primaria trebuie sa primeasca in urma asocierii 10% sau minim 110.000 de euro fara sa plateasca nimic, iar intr-o asociere public-privat nu exista nicio şansa ca un partener sa fie obligat sa primeasca doar beneficii, fara sa plateasca nimic. Ilegalitaţii şi sfidarea numeroaselor legi este inferioara interesului public de a-l imbogaţi pe Iulian Dascalu.
Autorizaţia anulata a şase cladiri din cadrul Palas
Alţi doi oameni de afaceri, Sorin Ionescu şi Zaharia Schroter, au obţinut in instanţa anularea autorizaţiilor de construcţie pentru toate cladirile la mai aproape de 100 de metri de Palatul Culturii. Astfel, şase cladiri din ansamblul „Palas” au fost anulate de Tribunalul Iaşi, deoarece instanţa a recunoscut ca era nevoie de un PUZ-CP. Acest document nu a fost obţinut de oficialii Iulius Group.
Tunul de 20 de milioane a lui Dascalu
Iulian Dascalu a vandut un activ de aproximativ 22 de milioane de lei, circa 5 milioane de euro in anul 2010 pentru care a primit doar 5 milioane de lei in prima instanţa. Din aceasta suma a platit un impozit pe profit de 3,2 milioane de lei, insa un contabil chestionat de Gazeta de Cluj a susţinut ca a fost efectuata o greşeala in actele financiare de puse de societaţile lui Dascalul. Vizata este societatea Saltim Hermes, una dintre cele mai importante societaţi din zecile de companii la care este acţionar ieşeanul. Dascalu a cerut recent scutirea unor taxe de 8 milioane de lei de la Primaria Iaşi motivand ca afacerile merg prost, nedorind sa treaca suma de 22 de milioane de lei pe cifra de afaceri. Astfel, Dascalu s-a dat lovit intenţionat cel mai probabil pentru a ieşi pe plus cu acei 8 milioane de lei.
„Societatea Saltim Hermes are 17 milioane active circulante care nu reprezinta bunuri, ci o creanţa care o are cineva catre respectiva societatea. Au avut venituri din activitate curenta şi a avut niste venituri din activitate excepţionala. Oficialii companiei le-au declarat ca venituri. Lucrurile sunt normale din punct de vedre a bilanţului. Poate sa fie nişte cladiri pentru ca vorbim de venituri de 22 mil din care numai 924 lei sunt in cifra de afaceri. Daca cumva vorbim de apartamente construite şi vandute e o greşeala clara. Putea sa intre in cifra de afaceri. Cel mai probabil veniturile sunt din grupa 7.5 Au platit TVA, au platit impozit, dar cifra de afaceri reprezinta totuşi un indicator de activitate. In 90% din cazuri contabilul e cretin. Cand se vinde un imobil il vand ca şi venit din activitaţi din alte venituri de exploatare, deşi firma are acest obiect de activitate. Din punct de vedere fiscal mai degraba dezavantajeaza firma. Presupun ca aceasta suma e o vanzare de activ”, a declarat un expert contabil sub protecţia anonimatului.
Dosarul 1142/35/2010 privind legalitatea proiectului Palas se va judeca la Curtea de Apel Cluj pe 16 mai 2012. Surse judiciare au declarat ca in cadrul dosarului se va face o cerere de revocare a judecatoarei Maria Hrudei.
Tiberiu Hrihorciuc
