O decizie a Curții Constituționale a României (CCR) s-ar putea să contribuie la scăparea lui Mihai Chezan, implicat în dosarul țepei imobiliare Tower din Cluj Napoca, de acuzațiile de înșelăciune care i se aduc. Decizia CCR schimbă optica privitoare la prescripția faptelor penale,  fapt care va duce la înlăturarea acuzațiilor din multe dintre dosarele care trenează de ani buni în instanțe sau prin ”sertarele” procurorilor. De asemenea, tot vizavi de prescripții, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată ca în luna martie să emită o decizie care ar putea tranșa problema prescripției. Problema disputată la ÎCCJ a fost ridicată în cadrul unui proces care se judecă la Curtea de Apel Cluj.

La sfârșitul lunii aprilie 2018, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre vizavi de termenul în care poate fi dispusă prescripția faptelor penale. Potrivit documentului, care a fost publicat în Monitorul Oficial, ”admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Coriolan Secară și Nela Mirela Secară în Dosarul nr. 2.635/111/2014 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018”.

Pe de altă parte, chiar dacă a fost publicată în Monitorul Oficial, Parlamentul nu a operat modificările aduse prin hotărârea CCR în Codul Penal.

În același timp, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată ca în martie să pronunțe o decizie vizavi de modul în care instanțele pot administra termenele de prescripție.

În cadrul unui proces cu obiectul ”falsul în înscrisuri sub semnătură privată” care se judecă la Curtea de Apel Cluj a fost sesizată ÎCCJ pentru a pronunța vizavi de prescripție.

”În baza art. 475 C.pr.pen. dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală şi în consecinţă: În interpretarea art. 155 alin. 1 Cod penal, în vigoare în prezent, solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prealabilă prin care să dea o rezolvare de principiu următoarelor chestiuni de drept: I. Dacă termenul de prescripţie se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripţiei. II. Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau al Noului Cod penal până la data publicării Deciziei CCR nr. 297/2018 îşi produc efectele şi ulterior acestei decizii. În temeiul art. 476 alin. 2 C.pr.pen. suspendă judecarea cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile. Pronunţată în şedinţă publică azi, 19 decembrie 2018”, arată soluția pe scurt a instanței clujene prin care s-a sesizat ÎCCJ.

Cum rămâi înșelat și cu banii luați după o decizie a CCR

Printre primii beneficiari ai acestor noi prevederi se numără omul de afaceri Mihai Chezan judecat în instanțele clujene în dosarul de înșelăciune Tower. De altfel, la termenul care a avut la sfârșitul acestei săptămâni, Mihai Neamț, unul dintre avocații lui Chezan a ridicat această problemă vizavi de prescripția faptelor. În Cazul lui Chezan, dosarul de urmărire penală a fost deschis în anul 2011 și trimis la judecător în 2014. Fapta de înșelăciune pentru care este judecat, alături de alte persoane, se pedepsește cu până la cinci ani, iar termenul de prescripție intervine dacă termenul este depăşit cu încă jumătate, astfel că principalul inculpat din acest dosar s-ar putea încadra în noile prevederi ale hotărârii CCR, dacă se va statuta că prescripția nu mai este întreruptă de orice act procedural.

În acest dosar există aproximativ 100 de persoane vătămate, care au plătit bani pentru apartamente, dar nu au mai primit nimic în schimb.

Majoritatea dintre clienții lui Chezan au semnat acorduri de mediere pentru că au fost despăgubiți de omul de afaceri Dorin Bob, care a preluat proiectul imobiliar Tower. În situația în care judecătorii vor prescrie faptele pentru care Mihai Chezan a fost trimis în judecată, ceilalți vor rămâne cu ochii în soare pentru că nu vor mai fi despăgubiți de nimeni. Cei care au semnat acorduri de mediere și-au retras plângerile depuse împotriva omului de afaceri.

Dorin Bob a preluat creanța bancară apoi s-a asociat cu Chezan şi cu fondul american de investiții Carpathia LLC. Ulterior, Chezan a ieșit din schemă după ce i-a vândut lui Bob fondul de investiții Carpathia LLC.

livia stanciu agerpres

Magistratul CCR Livia Stanciu împotriva colegilor ei

În afară de Livia Stanciu, toți ceilalți judecători de la Curtea Constituțională au fost pentru schimbările aduse prescripției.

Stanciu a formulat o opinie separată vizavi de problemele create în jurul prescripției. ”În consecință, se poate aprecia că politica penală a statului a avut în vedere faptul că instituția prescripției răspunderii penale vizează infracțiunea în materialitatea sa, producând efecte in rem, având ca finalitate stingerea unui raport juridic penal de conflict, născut în urma săvârșirii unei infracțiuni, ca urmare a nerealizării tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate într-un termen prevăzut de lege, astfel încât scopul legii penale să fie realizat cât mai eficient, cât mai aproape de momentul săvârșirii infracțiunii.

Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului, în cadrul politicii penale a statului, de a stabili că îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză întrerupe cursul termenului prescripției răspunderii penale, cu alte cuvinte de a lărgi sfera actelor de procedură care pot avea un asemenea efect. În temeiul art. 126 din Constituția României revine instanțelor de judecată rolul de a interpreta și aplica aceste prevederi de la caz la caz, în funcție de condițiile concrete ale speței deduse judecății.

Pentru aceste motive, fără a nega pertinența și valoarea analizei și argumentelor ce fundamentează soluția pronunțată cu votul majoritar al judecătorilor Curții Constituționale, credem, totuși, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal trebuia să fie respinsă ca neîntemeiată”.

bloc tower manastur 05

Preţ de dumping în Tower: 33 de apartamente la 80.000 de lei

”Prietenii” lui Mihai Chezan au cumpărat şi 33 de apartamente la 80.000 de lei, tranzacţie care iarăşi este mai mult decât bătătoare la ochi. Unii dintre păgubiţii Tower ar fi plătit 150.000 de euro pentru două apartamente, adică un preţ de 75.000 de euro per apartament. Faţă de cei 2.400 de lei cât au dat prietenii lui Chezan pe o locuinţă, preţul real se pare că era de 123 de ori mai mare. Această tranzacţie ar fi fost profitabilă dacă complexul Tower s-ar fi construit. În schimb, cei care aşteaptă cu 80.000 de lei la masa credală au mici şanse să îşi recupereze prejudiciul. Şi totul a fost făcut cu oblăduirea celor de la Casă de Insolvenţă Transilvania care au ”supervizat” toate insolvenţele din împrejurul proiectul Tower. Aşa că faptul că cei de la Mox Construction urmau să primească 1-2 apartamente în complexul Tower pare o nimica toată faţă de cele 33 de apartamente achiziţionate la preţ de dumping.

În dosar este implicat și avocatul Sorin Militarul care l-a ajutat pe Chezan să înfiinţeze Chase Global Ltd. o societate off-shore din Republica Seychelles. Acest off-shore a apărut în încercarea de a “coafa” afacerea “Tower”, când în 2009 a fost dat publicităţii ştirea că la construcţia imobilelor s-au angajat două concerne, BELGRAVIA PROPERTIES AKTIENGESELLSCHAFT şi off-shore-ul CHASE GLOBAL LTD, asociate sub emblema unui SRL înfiinţat în 2008 – SC STERLING INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL.

 

1 COMENTARIU

  1. Livia Stanciu ,,l-a condamnat,, pe Gutău si ,,a condamnat,, Statul Român la CEDO. Pe langa salariul urias de la CCR are si o pensie nesimtita ca fost Presedinte al ICCJ !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.