Condamnare pentru piratarea scriitorilor
In premiera la Cluj un patron de editura recunoaşte ca a piratat mai multi autori romani pe care ii publica fara sa plateasca drepturile de autor. Alin Tarta, proprietar al catorva edituri, a recunoscut in fata judecatorului, dupa cativa ani de procese, ca a publicat mai multe operele literare fara a avea acordul moştenitorilor scriitorilor Vasile Voiculescu,Tudor Arghezi sau Marin Preda. Dupa ce şi-a recunoscut vina, Tarta a fost condamnat sa plateasca 50.000 de lei catre mostenitorii scriitorilor pe care i-a piratat.
Dupa cativa ani de procese şi petitii in care moştenitorii marilor scriitori romani il acuzau pe Alin Tarta ca publica fara a plati drepturile de autor mai multe volume şi antologii cu operele scriitorilor romani (Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Marin Preda, etc.), patronul editurilor Odyseea şi Sinapsis a recunoscut in fata judecatorului Curtii de Apel Cluj ca este vinovat de nerespectarea Legii drepturilor de autor.
‘Admite apelurile partilor civile şi obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la daune morale : cate 5.000 lei catre PA, PN, CMP, MA; cate 10.000 lei catre IR, VAS şi SA. Respinge actiunea civila a partii civile PFN. Respinge apelurile declarate de catre SC Cartex, SC Cartex Serv şi Ed L. Rebreanu. Ia act de retragerea apelului inculpatului’, arata sentinta magistratilor clujeni care, suplimentar, l-au condamnat pe Tarta si la inchisoare cu suspendare. Avocatul mostenitorilor scriitorilor romani, Mihai Giurgea, spune ca este multumit de sentinta, chiar daca editura lui Tarta se afla in insolventa.
‘Noi consideram ca solutia este foarte buna. Chiar daca partea responsabila civilmente, firma Editura Odyseea se afla in lichidare, ne vom inscrie in tabelul creditorilor. Oricum, solutia este valabila si asupra dividentelor pe care Tarta le are de primit de la celelalte societati in care el este actionar sau administrator’, spune avocatul clujean.
In 1996, Romania a fost obligata sa adopte o lege a drepturilor de autor in acord cu prevederile europene. Ciudat este ca legea a fost dorita mai mult de companiile de software pentru a stopa piratarea programelor informatice, şi nu de artişti, care beneficiaza şi ei de aceasta lege. Obiectul dreptului de autor consta in scrierile literare şi publicistice, operele ştiintifice, compozitiile muzicale, operele dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantonimele, operele cinematografice şi orice alte opere audiovizuale, fotografice, de arta plastica, arhitectura, hartile si desenele, sau operele derivate. Unul dintre aspectele Legii dreptului de autor este insusirea nelegitima a beneficiilor care provin din acest drept, in detrimentul mostenitorului legal.
Lantul piratilor
Alin Grigorian Tarta este actionar si administrator la SC Editura Odyseea, firma prin care a piratat mai multe opere ale scriitorilor romani fara sa plateasca drepturile de autor. Practic, Alin Tarta publica antologii literare cu operele scriitorilor romani. In special, ele erau destinate liceenilor şi, de cele mai multe ori, cartile erau vandute direct in şcolile din Transilvania, cu ajutorul profesorilor care primeau, in functie de vanzari, reduceri la achizitionarea altor carti. Dupa ce, timp de cativa ani, Tarta a proliferat in aceasta afacere, el a mutat sediul editurii Odyseea din Cluj in Alba pentru ca apoi firma sa intre in lichidare.
Cu toate acestea, el mai este actionar şi administrator la inca patru firme cu acelaşi profil: DAKSA SRL şi LABYRINTH STUDIOS SRL din Cluj Napoca, precum şi EDITURA SINAPSIS SRL şi REDGREY SRL din Alba Iulia.
Andrei Voiculescu, nepotul poetului Andrei Voiculescu, spune ca in cazul editurii Odyseea, s-a inceput actiunea de urmarire penala in urma cu mai mult timp, dar rotitele sistemului din justitie s-au mişcat extrem de greu. Mai mult, chiar daca era urmarit penal, Tarta a continuat sa pirateze diversi scriitori prin intermediul altei edituri la care este administrator, Editura Sinapsis. "Am aflat ca Tarta, cu toata urmarirea asta penala, a publicat in continuare prin Editura Sinapsis din opera lui Voiculescu fara a-mi fi platit ceea ce mi se cuvine", spune Andrei Voiculescu. Pe numele Editurii Odyseea, au mai depus plangeri şi Alexandru Preda, Nicolae Preda şi Elena Preda, pentru opera lui Marin Preda, Sorin Alexandrescu pentru scrierile lui Mircea Eliade, Ilderim Rebreanu in numele lui Liviu Rebreanu, toti reclamand nerespectarea drepturilor de autor. Tarta a declarat ca n-ar mai publica niciodata vreo opera fara sa respecte dreptul de autor. "Am vrut sa ma inteleg cu domnul Voiculescu, dar nu s-a putut. Ei mi-au cerut o suma de ordinul miliardelor, cand eu am vandut de circa 100 de milioane. Prin Sinapsis nu mai public nici eu nici asociatii mei fara sa platim aceste drepturi, pentru ca ne-am invatat minte", a declarat Tarta in trecut.
Obraznicia statului in Cumintenia Pamantului
Extrem de interesant este faptul ca nici macar statul roman nu respecta drepturile de autor, in instante existand mai multe procese in care moştenitorii sau beneficiarii de drept ai unor opere se chinuiesc sa-şi recupereze drepturile care li se cuvin. Pentru retrocedarea unei statui "semnata" de Constantin Brincuşi, unul dintre descendentii colectionarului care a cumparat statuia de la sculptor a murit cand instantele au prelungit un simplu proces de retrocedare. In alt caz, sotia lui Dan Spataru, Sida, este trimisa de ani pe drumuri cand cere banii pentru compozitiile sotului ei.
Se pare ca şi de numele lui Dan Spataru s-au legat discutii privitoare la nerespectarea drepturilor de autor. Sida Spataru, sotia cantaretului a declarat in trecut ca pentru melodia "Drumurile noastre", Spataru nu a primit niciodata vreo remuneratie de cand melodia a fost lansata. "Drumurile noastre" este o prelucrare facuta dupa un cantec popular sarbesc iar textul a fost compus de Spataru. "Drepturile pentru textul melodiei "Drumurile noastre" nu i-au fost platite niciodata sotului meu de cand melodia a fost lansata, adica de peste 25 de ani", a declarat Sida Spataru, in presa centrala.
Un alt caz asemanator este cel legat de moştenirea dreptului de proprietate asupra operei brancuşiene, "Cumintenia Pamantului". Lucrarea evaluata la 30 de milioane de dolari este revendicata de moştenitorii fostului proprietar, colectionarul de arta Gheorghe Romascu. Acesta o cumparase de la Brincuşi in 1911, dar in 1957, Militia a confiscat statuia care a intrat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei. In 2000, descendentii lui Romascu au cerut retrocedarea lucrarii. Intre timp, Irina Voicila, una dintre moştenitoarele colectionarului, moare in 2004 dupa ce afla ca procesul se amana cu inca un an iar fiica ei, Alina Şerbanescu ii continua "lupta" cu Ministerul Culturii şi Muzeul National de Arta al Romaniei. In cadrul procesului, institutiile statului invoca existenta unei chitante prin care sotia lui Gheorghe Romascu, Margareta, ar fi vandut statului roman "Cumintenia Pamantului", contra sumei de 25.000 lei. Interesant este ca Ministerul Culturii nu a prezentat acest act in instanta niciodata.
Mixat de comunisti
Inainte de 1989, Andrei Voiculescu, nepotul scriitorului Vasile Voiculescu, a emigrat in Germania şi a fost DJ la postul de radio "Europa Libera". In 2000, Andrei Voiculescu s-a intors in Romania şi a incercat sa recupereze moştenirea bunicului sau. El a trebuit sa se razboiasca nu doar cu legile restauratorii ale proprietatii, care se mişca cu viteza melcului, ci şi cu o serie de edituri care au "piratat" opera poetului Voiculescu şi a altor scriitori clasici romani. In 2000, Andrei Voiculescu a concesionat drepturile de autor asupra operei bunicului sau editurii Cartex 2000. Aceasta a publicat opera integrala a poetului Vasile Voiculescu, incluzand proza, poezia, dramaturgia, documente biografice, manuscrise sechestrate de comunişti şi manuscrise regasite.
Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe:
Art. 1. – (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiintifice, precum şi asupra
altor opere de creatie intelectuala este recunoscut şi garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului şi comporta atribute de ordin moral şi patrimonial
Art. 13. – Utilizarea unei opere da naştere la drepturi patrimoniale, distincte şi exclusive, ale
autorului de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea operei; (..)
f) comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc şi in orice moment ales, in mod individual, de catre public;
Razvan Robu
