Averile candidaţi la şefia administraţiei clujene
Românii sunt chemaţi la urne în data de 10 iunie pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de Consilii Judeţene, precum şi membrii forurilor legislative din instituţiile conduse de aceştia. Gazeta de Cluj vă prezintă care sunt averile candidaţilor cotaţi cu cele mai mari şanse pentru a fi aleşi în cele mai importante funcţii din administraţia judeţeană.
Economiile lui Boc
Candidaţii PDL au, potrivit sondajelor recente, cele mai mari şanse pentru a ocupa funcţiile de primar al municipiului Cluj-Napoca şi preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Pentru prima din aceste funcţii, cel nominalizat de PDL este preşedintele partidului, Emil Boc, care a mai câştigat două mandate la Cluj. În declaraţia de avere completată la începutul acestui an 6 februarie, Boc a declarat depozite bancare şi conturi curente de 271.000 de lei, 11.000 de euro şi 2.449 de dolari, cu 50.000 de lei mai mulţi bani decât declarase pe 5 ianuarie 2009.
De asemenea, fostul premier a trecut aproximativ 83.000 de lei pe care îi avea într-un cont curent cu card ataşat, cu 2.000 de lei mai puţin decât figura în declaraţia de avere din iunie 2011. În ultima declaraţie de avere, venitul familiei a fost în perioada ianuarie 2011-ianuarie 2012 de 85.753 lei, din care Boc a adus 69.342 lei, iar soţia lui 16.411 lei, salariul de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
La terminarea mandatului de prim-ministru, Boc deţine acelaşi apartament cumpărat în 1995, în Cluj-Napoca, şi acelaşi autoturism Peugeot din anul 2007, la care a terminat de achitat leasingul în anul 2010. Boc a deţinut anterior o Dacie Solenza, pe care a vândut-o cu 4.500 de euro, în anul 2007.
Pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, PDL îl susţine pe Alin Tişe pentru un nou mandat la conducerea instituţiei. Pe marginea declaraţiei de avere a lui Alin Tişe au existat schimburi de replică între presa clujeană şi CJ, pentru a clarifica achiziţionarea unui imobil.
Achiziţii şi vânzări
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a trecut în declaraţia de avere, postată pe site-ul instituţiei, la capitolul credite, un antecontract de vânzare-cumpărare a unei case în valoare de 220.000 de euro. Termenul scadent pentru achitarea acestei sumei este în 2013. Este vorba despre o casă aflată în zona rezidenţială din sudul municipiului. „Valoarea casei este de 220.000 de euro. De abia peste doi ani voi fi proprietarul imobilului. Până la data scadentă plătesc rate. Juridic vorbind, casa nu este încă a mea. În declaraţia mea de avere sunt trecute încă alte două imobile, pentru care plătesc credit. În total, am credite de peste 400.000 de euro”, a declarat Alin Tişe în legătură cu această achiziţie.
O publicaţie clujeană, însă, a sugerat că Alin Tişe a achiziţionat mai multe imobile pe parcursul mandatului său, drept pentru care CJ Cluj a remis o declaraţie oficială în care precizează că „averea despre care se vorbeşte nu are legătură cu mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean, până atunci nefiind plătit din bani publici. În mandatul de preşedinte, d-nul Alin Tişe a înstrăinat (vândut sau donat) bunuri şi nu a cumpărat bunuri”.
Topul proprietăţilor deţinute de şefii judeţelor realizat de site-ul econtext.ro arată că Alin Tişe este pe primul loc în topul preşedinţilor de Consilii Judeţene, după numărul imobilelor pe care le deţin. Pe locul doi este preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, iar pe locul trei preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Mihai Rusu. „Din 2008, de când sunt în această funcţie, nu am dobândit şapte case. Ce avere am dobândit înainte de a fi preşedinte de Consiliu Judeţean e problema mea. Sunt foarte mândru de averea pe care am dobândit-o, am fost avocat, am avut o profesie liberală şi am muncit pentru ce am”, a declarat Tişe la publicarea clasamentului.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, preşedintele CJ a vândut în 2012 patru dintre cele zece bunuri imobile (case şi terenuri) pe care le deţinea, iar pe un al cincilea l-a donat. Tişe a trecut în noua declaraţie de avere, publicată luna trecută, şi sumele primite la botezul fiului său: 85.000 de euro, 2000 de dolari şi peste 100.000 de lei.
După tranzacţiile efectuate în acest an, el a rămas cu două apartamente: unul de 79,5 metri pătraţi, cumpărat în 2004, şi unul de 113,13 metri pătraţi, obţinut din comasarea a două apartamente cumpărate în 2008. Alin Tişe şi-a vândut şi acţiunile deţinute la Transgaz, pentru care a încasat 11.481 de lei. În total, soţii Camelia şi Alin Tişe au credite de peste 300.000 de euro. Ei deţin 219.368 de lei şi 37.742 de euro în depozite bancare. În 2012, Camelia Tişe, care este notar, a avut un venit brut de 483.718 lei.
Opoziţia înfloritoare
Din partea USL, Partidul Naţional-Liberal a reuşit să pună mâna pe nominalizările pentru principalele funcţii din judeţul Cluj. Astfel, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, cu Alin Tişe se va bate preşedintele PNL Cluj Horea Uioreanu, iar pentru cea de primar al municipiului, Marius Nicoară va candida împotriva lui Emil Boc.
Averea lui Horea Uioreanu s-a modificat faţă de 2008, anul în care şi-a început mandatul de deputat. La începutul mandatului acestuia în Camera Deputaţilor, Gazeta de Cluj scria despre acesta că este cel mai bogat dintre parlamentarii clujeni. Candidat în colegiul 5, zona Gherla, Uioreanu avea în proprietate opt terenuri în judeţ, două case de locuit (dintre care una a trecut în proprietatea fostei soţii), un spaţiu comercial, şi acţiuni la 15 firme, printre care Banca Transilvania, Radio Napoca SA Cluj, Transarom, Tehnofrig SA Cluj şi Euro Lemn Prodimpex.
Uioreanu şi-a cumpărat între timp o casă de locuit în zona Borhanci, a cărei suprafaţă, potrivit declaraţiei de avere, este de 51 de metri pătraţi. În martie 2012, Uioreanu şi alţi doi co-proprietari au vândut un teren agricol firmei Deltamed, deţinută de omul de afaceri Dan Gorgan. Acesta a devenit cunoscut mai ales după scandalul privind demisia subsecretarului de stat Raed Arafat, acuzat că ar fi facilitat câştigarea mai multor licitaţii de către firma Deltamed, care fabrică ambulanţe. Tranzacţia cu acel teren i-a adus lui Uioreanu 75.000 de euro.
În 2012, Horea Uioreanu a reuşit să stingă un credit de 43.000 de euro contractat în 2005. În total, el deţine în Cluj-Napoca trei case de locuit, una împreună cu fosta sa soţie şi una moştenită. Uioreanu a moştenit şi o casă de vacanţă în Mărişel. În declaraţia de avere, Uioreanu mai are acţiuni la firmele Balanţa Cosmetics, care a cumpărat în mod miraculos în urmă cu câţiva ani două spaţii comerciale ultra-centrale de la Primăria Cluj-Napoca, la Radio Napoca, Tehnofrig, Banca Transilvania, pentru care a şi lucrat la divizia de asigurări, şi la Exet Equipment Calc Serv.
Marius Nicoară, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a obţinut în 2008 un mandat de senator, iar acum doreşte să intre din nou în administraţia clujeană pe poarta primăriei. Potrivit declaraţiei de avere de pe pagina de internet a Senatului, Nicoară şi-a vândut cabana din Giurcuţa de Sus în timpul acestui mandat, iar în primăvara lui 2009, i-a donat fiicei sale Petra casa de locuit din Cluj, care are peste 500 de metri pătraţi. În aceşti 4 ani, senatorul a reuşit să-şi reducă un credit imobiliar de la Banca Transilvania, de la 970.000 de euro, la puţin peste 280.000 de euro. Nicoară deţine acţiuni la grupul de firme Compexit, la Proton Auto, Seul Auto, Topcar Impex, dar şi un pachet consistent de acţiuni la Banca Transilvania.
Candidaţi de top ai PDL
În ceea ce priveşte candidaţii eligibili pentru Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi pentru Consiliul Judeţean Cluj, aceştia sunt mai mult ca sigur din rândul partidelor cele mai bine cotate în sondaje şi se află în vârful listelor depuse la Biroul Electoral. Gazeta de Cluj vă prezintă averile celor care ocupă prima poziţie pe aceste liste, de la fiecare din cele trei partide principale din România: PDL, PNL şi PSD. Cele din urmă formează împreună Uniunea Social-Liberală şi au convenit să împartă listele în mod echitabil, nominalizând alternativ câte un candidat de la fiecare partid pe listele pentru consilieri.
Pentru Consiliul Local, pe prima poziţie a listei depuse de PDL se găseşte actualul primar al municipiului, Radu Moisin, care l-a înlocuit pe Sorin Apostu, cu votul consilierilor, după arestarea acestuia. Potrivit declaraţiei de avere pe 2011 depusă de Moisin, acesta nu deţine proprietăţi şi nu are nicio datorie, singurul bun aflat în proprietatea celui mai tânăr primar clujean fiind un autoturism Ford Mondeo din 2006. În ceea ce priveşte veniturile salariale, Moisin a încasat anul trecut peste 40.000 de lei, adică peste 9.000 de euro. Lunar, primarul are un venit de aproape 3.400 de lei. Radu Moisin nu deţine credite sau acţiuni, iar în declaraţia sa de interese a precizat calitatea sa de avocat stagiar suspendat la cerere din Barou şi funcţia de preşedinte a organizaţiei de tineret a PDL Cluj. Faţă de anul trecut, Radu Moisin nu a mai consemnat un autoturism Dacia 1310, iar veniturile sale au scăzut cu câteva sute de lei faţă de 2010.
Un alt actual lider al administraţiei clujene este propus de PDL pentru a-şi continua activitatea în forul din care face parte. Astfel, Alexandru Coroian este primul pe lista democrat-liberalilor pentru Consiliul Judeţean Cluj. Coroian a fost, înainte de a fi ales în funcţia de vicepreşedinte al CJ Cluj, pentru a-l înlocui pe Radu Bica, şi el arestat într-un dosar conex celui al lui Apostu, singurul român din Consiliul de Administraţie al Cosmote. Acesta a fost numit în funcţia de la compania de telecomunicaţii cu susţinerea PDL, având în vedere că statul român are 46% din acţiunile Romtelecom, care are la rândul său 30% din titlurile Cosmote. Coroian a fost şi angajat al Romtelecom, de unde a venit în echipa de conducere a CJ cu o experienţă solidă în mediul privat.
În anul 2010, Coroian a încasat venituri de 33.593 lei (aproximativ 8.000 de euro) de la Cosmote şi 106.385 lei de la Romtelecom. În ultimul an, a câştigat 170.000 lei de la Romtelecom şi 1.124 lei de la Consiliul Judeţean. Potrivit declaraţiei sale de avere, Alexandru Coroian are, împreună cu soţia, un apartament de 89 de metri pătraţi cumpărat în 2004 şi o casă de vacanţă în zona lacului Fântânele şi conduce o Skoda Octavia din 2010.. La capitolul economii, vicepreşedintele CJ are 100.000 de lei într-un cont la Bancpost deschis în 2012. Soţia lui Coroian a câştigat anul trecut 45.000 de la Romtelecom şi 3.500 lei de la Comnet, precum şi 30.000 de lei de la AJOFM pentru activităţi independente.
Şefii PSD vor să fie consilieri
Şi opoziţia a scos la înaintare unii din cei mai puternici jucători din arena politică a Clujului. Dacă nu s-a ales cu nicio nominalizare pentru principalele funcţii din judeţ din partea USL, cea de preşedinte de CJ şi de primar al oraşului Cluj-Napoca, lăsând loc reprezentanţilor PNL, social-democraţii au insistat să ocupe primele poziţii pe listele pentru consilieri.
Astfel, preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a insistat să fie primul pe lista pentru Consiliul Judeţean Cluj. În prezent, Lăpuşan este consilier local PSD şi director la Uniqua. Preşedintele PSD Cluj deţin, potrivit declaraţiei de avere existentă pe pagina de internet a Primăriei, două terenuri intravilane în Cluj-Napoca de 704, respectiv 2640 mp, un apartament de 64 mp şi o casă în construcţie. În ceea ce priveşte economiile şi fondurile de investiţii, Lăpuşan a menţionat o asigurare de viaţă la ING Asigurări, în valoare de 14416 lei, o pensie privată la Allianz, şi un cont la Reiffeisen Bank, în care are 35.000 lei.
De asemenea, consilierul local a declarat un împrumut cu titlu personal către Agro Plus SRL de 350.000 lei, firmă la care este asociat şi administrator. Lăpuşan datorează la Unicredit Bank 17.000 de euro.În ceea ce priveşte veniturile, pentru activitatea de director al sucursalei Cluj a UNIQUA Asigurări a fost remunerat cu 84.500 lei, pentru cea de consilier local cu 4100 lei, iar soţia sa, Emanuela Maria Lăpuşan a adus în casă 25.000 lei, bani de care beneficiază cu titlul de concediu de maternitate.
Remus Lăpuşan este acţionar la CMB Tour şi la Beridava COM, firmă aflată în faliment de câţiva ani, şi membru în directoratul UNIQUA Asigurări. Acesta este firma care a asigurat parcul auto al RATUC, unul dintre cazurile în care fostul primar Apostu este acuzat că ar fi făcut trafic de influenţă. Drept urmare, după izbucnirea scandalului, Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI), a trecut la verificarea averii preşedintelui PSD Cluj, Remus Lăpuşan. Potrivit stiridecluj.ro, ANI a solicitat Direcţiei de Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Cluj-Napoca o listă cu toate proprietăţile imobile pe care le deţine Lăpuşan.
Pentru Consiliul Local, PSD îl scoate la înaintare pe Mircea Jorj, preşedintele filialei locale a partidului. Acesta a fost membru al Consiliului de Administraţie (CA) al Societăţii Cluj Arena, fiind numit de către partidul din care face parte. Jorj este de profesie jurist, cu diplome de la Facultatea de Drept a Universităţii Dimitrie Cantemir. Acesta a fost director în prefectură, iar ulterior subprefect în perioada 2009-2010
După ce a preluat funcţia, Jorj a participat la un examen, în 29 septembrie 2009, în urma căruia a fost admis şi a primit statutul de înalt funcţionar public. La scurt timp după examen, în data de 3 octombrie 2009, Jorj, la fel ca alţi subprefecţi din ţară, a fost demis după emiterea a două hotărâri de guvern, acesta fiind efectul politic al ieşirii PSD de la guvernare. Mircea Jorj a câştigat, definitiv, în instanţă statutul de înalt funcţionar public şi implicit postul de subprefect.
„Petiţionăm MAI şi guvernul. Le solicităm definitivarea pe funcţii şi achitarea drepturilor salariale pe doi ani. Este un drept al nostru, dacă cei de la MAI sau guvern pot, ar fi cazul să recupereze banii care ni se cuvin de la domnul Boc, pentru că el a refuzat să ne pună în funcţie”, a declarat Mircea Jorj, pentru Ziua de Cluj. Acesta are de recuperat de la stat suma de 100.000 de lei, banii reprezentând salariile de care a fost privat după demisie până în prezent.
Şi PNL merge pe continuitate
PNL şi-a nominalizat şefii de filiale pentru funcţiile de conducere, astfel că pentru funcţiile de consilieri a ales să susţină membrii care au ocupat şi până acum aceste funcţii. La Consiliul Judeţean a fost propus actualul consilier Marius Mânzat, actualul lider de grup al consilierilor judeţeni PNL.
Iniţial, convenţia în USL era ca la Consiliul Judeţean liberalii să ocupe locurile impare pe listă, inclusiv prima poziţie, iar PSD locurile pare. Marius Mânzat a fost în această variantă cap de listă pentru USL, dar Remus Lăpuşan a obiectat, spunând că este sub demnitatea sa să fie pe o poziţie inferioară, în condiţiile în care este preşedintele formaţiunii judeţene a PSD. Drept urmare, locurile între PSD şi PNL s-au inversat.
Marius Mânzat avea în 2010 acţiuni la SC Palace Impex şi Paliman Prodexim, fiind de asemenea inginer la Direcţia Apelor Someş Tisa, de la care a câştigat 58.000 de lei. Ca şi consilier judeţean, Mânzat a luat în mână 9.244 de lei. Soţia sa, judecătorul Camelia Mânzat, a adus în casă mult mai mulţi bani, şi anume 128.700 de lei.
Împreună, aceştia deţin cinci terenuri intravilane în Dej, unul în Cluj-Napoca, de 185 mp, şi un hectar de teren forestier în aceeaşi localitate. Au două case în Dej, una în construcţie şi o casă de locuit în Cluj cumpărată în 2008. Mânzat conduce un Hyundai GKG cumpărat în 2007. Soţia sa are un depozit 45.000 lei la Banca Transilvania, iar Mânzat are un cont de investiţii de 48.000 de lei la Raiffeisen Bank Dej şi un credit BCR la 81.000 lei.
Pentru Consiliul Local, candidatul principal rămâne unul din cei mai activi consilieri din ultimul mandat, Steluţa Cătăniciu. Aceasta deţine cele mai multe proprietăţi dintre membrii forului legislativ local. Are 12 apartamente în Floreşti, un apartament în Cluj-Napoca de 80 mp şi o casă de 100 mp, precum şi un teren de 1000 mp în Valea Fânaţelor şi unul în Floreşti de 4128 mp. Cătăniciu are un Mercedes din 2001. Aceasta este membru în Consiliul de Administraţie al Mecon SA, de unde a câştigat 7.500 de lei, iar de la Consiliul local a primit anul trecut 5917 lei. Venitul cel mai considerabil vine de la cabinetul său de avocatură, şi anume 40.000 de lei, iar soţul său, inginer la DRDP, a câştigat 24.000 de lei anul trecut.
Marin Escaladrian
