Plumbul şi situl arheologic
Secrete clujene, dezgropate in Comisia de Urbanism
Comisia de Urbanism a Primariei Cluj-Napoca a avut o şedinţa plina de dezvaluiri spectaculoase. Dupa ce membrii comisiei au aflat ca terenul pe care va fi construit Centrul Cultural Transilvania ar putea fi infestat cu plumb, se pare ca şi cel destinat unui bloc de locuinţe de pe Dostoievski ascunde un secret: un sit arheologic de o importanţa foarte mare pentru intreaga zona.
In faţa Comisiei Tehnice de Administrarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU), la şedinţa acesteia din 22 mai, a fost prezentat proiectul pentru o cladire cu funcţiuni mixte, care ar urma sa fie una dintre construcţiile de pe amplasamentul viitorului Centru Cultural Transilvania, in cadrul caruia municipalitatea doreşte sa ridice o noua cladire in care sa-şi aiba sediul Filarmonica Cluj.
Reprezentanţii firmei de proiectare care au elaborat proiectul pentru firma Drusal au solicitat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru acest amplasament, menţionand ca au deja avizul de la Comisia de Monumente. De asemenea, aceştia au precizat ca au urmat sugestiile facute de catre arhitecţii membri ai CTATU la şedinţa anterioara la care au prezentat acest proiect. Astfel, cladirea a fost retrasa faţa de strada Navodari şi s-a cazut de acord pentru a imparţi o curte cu Liceul pentru Deficienţi de Vedere de pe strada Dorobanţilor. De asemenea, au fost concepute parcari conform legislaţiei in vigoare şi a fost respectata şi condiţia de coborare cu un nivel a celor doua tronsoane de cladire.
Arhitecţii au intrebat daca s-a facut alinierea la cornişa, aşa cum s-a mai sugerat. „Cladirile existente ies cu caţiva metri faţa de Liceul pentru Deficienţi de Vedere la trotuar”, a atras atenţia arhitectul Adrian Iancu. Proiectanţii l-au asigurat insa ca noua cladire va fi aliniata la instituţia de invaţamant, largind astfel trotuarul.
Cu Filarmonica la control
O problema foarte interesanta a fost ridicata de arhitectul Emanoil Tudose, care a atras atenţia ca va fi nevoie şi de un aviz special de la Comisia de Mediu, dat fiind ca acel teren este infestat cu plumb, proporţiile acestui metal in solul de pe parcela dintre strazile Dorobanţilor şi Navodari fiind de 2-3 ori peste limita legala admisibila. Primarul Radu Moisin a fost de acord ca va fi nevoie de un aviz special de la Mediu, pentru care a rugat cei responsabili de proiect sa elaboreze in cel mai scurt timp o documentaţie. S-a amintit insa ca avizul respectiv este necesar abia la obţinerea autorizaţiei de construire, iar faza in care se afla acum proiectul este doar de aprobare a studiului de urbanism.
Arhitectul Şerban Ţiganaş i-a cerut lui Tudose mai multe detalii despre starea terenului, dat fiind ca este pentru prima data cand acest aspect intra in discuţia despre construirea Centrului Cultural Transilvania. Emanoil Tudose a explicat ca in urma cu aproximativ 10 ani s-au facut studii speciale pentru acest teren, in urma carora s-a constatat ca este infestat cu plumb. „A fost un consorţiu care a vrut sa construiasca acolo şi a cerut aceste analize”, a afirmat arhitectul. Acesta a completat ca motivul pentru care acest teren are o concentraţie atat de ridicata de plumb este legat de existenţa unei benzinarii aparţinand unei companii romano-ruse numita Sovrom. In momentul desfiinţarii acestei benzinarii ar fi fost deversate pe parcela cantitaţi considerabile de tetraetil de plumb.
Ca urmare a detaliilor menţionate de Tudose, arhitectul Ţiganaş a sugerat ca inainte de aprobarea planului urbanistic sa fie determinata situaţia acestui teren. De asemenea, acest a subliniat ca PUD-ul ar trebui sa conţina şi propuneri pentru construibilitatea la calcanul de pe limita de proprietate. Colegii sai au explicat ca aceste studii urbanistice se fac doar pe terenul existent, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) fiind cel care stabileşte regulile de construire in vecinatate, iar in acest caz exista deja un PUZ elaborat de Planwerk care conţine sugestii in legatura cu ce se poate construi pe proprietatea vecina. Astfel, comisia a decis sa amane luarea unei decizii asupra PUD-ului pentru cladirea anexa noului sediu al Filarmonicii pana la elaborarea unei documentaţii de mediu care sa clarifice riscul pe care il reprezinta construirea pe aceasta parcela.
Cum arata proiectul
Amintim ca proiectul Centrului Cultural Transilvania va consta din doua sali de spectacol, un centru de conferinţe, spaţii de birouri, parking, sala de repetiţii, centru multifuncţional şi un sediu pentru Filarmonica de Stat Transilvania. Sala de concerte, cu o capacitate de 1.200 de locuri, va fi separata de sediul Filarmonicii, dar vor exista doua pasarele de legatura intre acestea la etajele 1 şi 2. La construirea salii de concerte primarul Sorin Apostu doreşte sa aduca şi un specialist de renume in acustica. Cele şapte corpuri pot fi construite independent unul de celalalt, motiv pentru care primaria va concesiona terenul pentru construirea unora dintre acestea.
In spaţiile ramase neconstruite ar urma sa fie amenajate mai multe spaţii pietonale şi cinci piaţete, cea mai spaţioasa, Piaţa Transilvania, urmand sa aiba 2.000 de metri patrati. Aceasta piaţa va fi situata in faţa principalei sali de spectacol. Una dintre propuneri a sugerat crearea unei strazi de legatura intre Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Dorobanţilor, iar pentru accesul la parking crearea unei cai subterane de legatura spre strada Navodari.
O alta propunere prezentata pentru obţinerea unui aviz este cea a construirii unui camin şi apart-hotel pe strada Plopilor, proiect care a revenit cu o re-gandire a intregului ansamblu. Arhitecţii au subliniat ca diferenţele prezentate nu sunt in punctele cerute de ei, şi anume forma cladirii şi impactul vizual in zona. Proiectantul a atras atenţia ca inainte de a oferi o noua soluţie pentru acest aspect a ales sa prezinte cum s-ar vedea aceasta cladire dinspre Someş. Proiectul prevede realizarea a 30 de apart-hotel şi 370 de camere de camin, iar intr-un final a primit avizul de la comisie.
Un alt proiect care a atras atenţia din punct de vedere al pericolului pentru sanatatea locuitorilor a fost solicitarea de schimbare a PUZ-ului pentru o parcela de pe strada M. Romanul, pentru care proprietarul cere dreptul de a construi locuinţa, deşi in prezent planul urbanistic precizeaza ca este destinata realizarii unei parcari. Adrian Iancu a atras atenţia ca terenul este in vecinatatea unei staţii de transfer, unde exista radiaţii care ar putea sa-i afecteze pe cei care locuiesc acolo. Acesta a amintit ca diferite forme de cancer sunt frecvente in randul celor care muncesc la astfel de staţii de transfer, iar pentru o persoana care locuieşte in vecinatate riscul ar putea fi chiar mai mare. Acesta a fost şi motivul pentru care Primaria, atunci cand era proprietarul terenului, a decis sa construiasca acolo doar o parcare. Terenul a fost apoi acordat Asociaţiei Revoluţionarilor, dupa care a trecut in proprietatea celui care a solicitat acum avizul pentru construirea unei locuinţe, aviz respins in cele din urma de catre comisie.
Cimitir din secolul X
Arhitectul Adrian Borda a prezentat in cadrul şedinţei doua proiecte. Primul, al unui ansamblu de locuinţe in Zorilor, a fost laudat de comisie şi dat exemplu drept un proiect bun, dar al doilea a suscitat agitaţie, cel mai mare oponent al sau fiind Adrian Iancu. Este vorba de un imobil de locuinţe pentru care s-a solicitat PUZ pe str Dostievski. Borda a argumentat ca acest proiect este conform cu noul Plan Urbanistic General (PUG), ce urmeaza sa fie votat anul acesta, insa colegii sai i-au atras atenţia ca orice construcţie in acea zona trebuie sa fie la nivelul celorlalte, dat fiind ca este un cartier de case. Iancu a inşiruit o serie de legi şi hotarari ale Consiliului Local care ar fi incalcate in cazul avizarii unui astfel de proiect.
Insa tot Emanoil Tudose a fost cel care a lansat bomba care i-a luat prin surprindere pe colegii sai de la CTATU. Acesta a declarat ca „in 1980 prim-secretarul de partid a scos din zona echipa arheologica ce facea sapaturi acolo. Este vorba de cel mai important sit arheologic din intreaga zona, nu din Cluj sau Transilvania, ci din aceasta zona a Europei”. Tudose a aratat ca situl se intinde şi sub terenul pe care sunt in prezent case, iar acolo s-a descoperit un cimitir din secolele X-XIII, astfel ca vorbim despre o zona de interes public.
Adrian Borda a insistat insa ca este vorba de nişte cimitire descoperite cand s-a inceput construirea in Piaţa Cipariu şi ca studiul de fundamentare facut de Academia Romana nu menţioneaza nici un sit important in acea zona. Pana la urma arhitecţii au decis sa aprobe intenţia de construire in zona, nu şi modalitatea, urmand sa mai fie prezentata soluţia in şedinţele viitoare.
Istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a confirmat ca in acea zona a fost descoperit cel mai vechi cimitir maghiar din Cluj. „In acest sit au fost gasit mai multe schelete şi piese care au fost duse la Muzeul Naţional de Istoria Transilvaniei. Cimitirul este din secolele IX-X, fiind cel mai important cimitir maghiar din Evul Mediu timpuriu. Este posibil sa existe şi vestigii romane in zona, dar situl nu a fost cercetat integral”, a declarat Salagean pentru Gazeta de Cluj. Acesta a adaugat ca in cazul in care se va construi in zona va fi nevoie de o descarcare arheologica, prilej cu care s-ar putea face o noua cercetare a zonei şi stabili perimetrul sitului.
Diana Gabor
