Informația că întreţinerea lunară a unui deţinut în penitenciar este de peste 3.000 de lei s-a perindat de-a lungul timpului în mass-media, care cita surse oficiale. Datele prezentate în presă prezintă faptul că statul cheltuie pentru deținuți o sumă colosală, când, de fapt, suma reprezintă în mare parte salariile gardienilor. În fapt, pentru întreţinerea şi reabilitarea unui deţinut se cheltuie efectiv o sumă infimă. Preţul mesei pe zi al unei persoane private de libertate în Penitenciarul Gherla este mai mic decât preţul unei conserve pentru câine. De asemenea, deţinuţii nu au şansa la un loc de muncă, dar nici la specializări în anumite meserii. Aceştia nu beneficiază nici de consilierea psihologică necesară pentru reabilitare.
ANP estimează că se cheltuie lunar peste 3.000 de lei cu întreținerea unui deținut în penitenciar, când de fapt această sumă nu este alocată unui deținut, ci reprezintă în mare parte salariile gardienilor și cheltuieli administrative. Prea puţini bani sunt alocaţi pentru programe de reabilitare şi consiliere a deţinuţilor.
Cheltuielile cu hrana zilnică pentru un deţinut sunt infime, de doar 5,5 lei pe zi, mai puţin decât o conservă pentru câine. Un simplu calcul ne arată că investiţiile în reabilitarea şi hrana persoanelor private de liberatate sunt minime, ajungând la 165 de lei pe lună, în timp ce cheltuielile pentru salariile gardienilor şi administrare se estimează a fi la 2.850 de lei.
O altă problemă majoră a deţinuţilor o constituie lipsa locurilor de muncă în penitenciar, prin care aceştia ar putea beneficia de recompense şi deduceri din pedeapsă, chiar şi de bani. Veniturile produse din muncă de către o persoană privată de libertate sunt împărţite astfel: 60% revin penitenciarului şi 40% deţinutului. Pe lângă faptul că nu au șansa de a lucra, persoanele private de libertate au posibilitatea de a se califica doar în două meserii, respectiv de manichiurist-pedichiurist sau lucrător în cultura plantelor. Pe lângă aceste aspecte, deținuților li se acordă o consilierea psihologică precară, având acces la psiholog doar o dată pe lună.
Peste 60% din deținuți nu au ce lucra
Din totalul de 832 persoane private de libertate din Penitenciarul Gherla, în anul 2018, efectivul mediu de deținuți folosit la activități lucrative a fost de 310 persoane, adică doar 37% dintre deținuți aveau un loc de muncă. Dintre aceștia, 138 prestau activități gospodărești în interesul penitenciarului, astfel, doar 172, mai concret 20% dintre deținuți, lucrau pe bază de tarif negociat la diverși beneficiari. Chiar dacă locurile de muncă disponibile în Penitenciarul Gherla sunt în funcție de cererea diferiților beneficiari, conform unor surse, există multe solicitări pe adresa penitenciarului, însă conducerea le refuză pe marea majoritatea.
Tinând cont de faptul că acordarea recompenselor se face și pe baza activităților lucrative, peste 60% din deținuți sunt privați de aceste recompense neavând posibilitatea unui loc de muncă, şi reabilitarea acestora prin muncă.
Veniturile obținute conform orelor de muncă se încasează de către administrația penitenciarului și se repartizează ulterior, astfel de60% din bani beneficiază penitenciarul şi 40% din venit revine persoanei condamnate, dintre aceștia deținutul poate folosi 90% pe durata executării pedepsei pentru diferite bunuri necesare în perioada respectivă și 10%urmând să fie încasată în momentul punerii în libertate.
Manichiurist-pedichiurist și lucrător în cultura plantelor, singurele calificări pentru deținuți
Pe lângă cursurile de instruire școlară nivel primar, gimnazial și liceal, singurele calificări acordate persoanelor private de libertate, sunt cele două meserii, manichiurist-pedichiurist sau lucrător în cultura plantelor. Astfel, pentru a susţine revenirea foştilor deţinuţi în societate, dar şi pe piaţa muncii aceștia nu au alte opțiuni de specializare, piaţa muncii actuală necesită o multitudine de alte meserii, la AJOFM Cluj neexistând la ora actuală nici o solicitare pentru angajarea unei persoane pe postul de manichiurist-pedichiurist.
Zero şanse de reabilitare în spatele gratiilor
Pentru cele 832 de persoane private de libertate, Penitenciarul Gherla dispune doar de șase ofițeri psihologi. Dacă stăm să facem un calcul, ținând cont că o ședință de consiliere psihologică necesită un minim de 60 de minute și un psiholog lucrează opt ore pe zi, minus pauza de masă, reiese că un deținut are posibilitatea să meargă la consiliere psihologică doar o dată pe lună.
Deținuții nu prea au şanse prin programe reale implementate de către Penitenciarul Gherla să se poată reabilita până în momentul punerii în libertate.
Singura metodă sigură prin care deţinuţii pot beneficia de reducerea pedepsei este prin Legea Recursului Compensatoriu şi anume prin condiţii inumane.
