Un nou scandal cu plăcuţe bilingve la Cluj. „Musai-Muszáj” îl dă în judecată pe Emil Boc dacă nu scrie denumirea Primăriei şi în maghiară

Activiştii de la „Musai-Muszáj” au trimis o nouă solicitare pe adresa primarului Emil Boc, căruia îi reproşează faptul că nu acceptă plăcuţele bilingve. Activiștii îi sugerează primarului că, în cazul unui refuz, disputa s-ar putea muta din nou la Tribunal, considerând drept „revoltător” răspunsul dat de Emil Boc unei solicitări primite de la grupul Advocacy Group for Freedom of Identity, în cadrul căruia a subliniat că nu va dispune inscripţionarea denumirii Primăriei şi Consiliului Local în limba maghiară pe Palatul Primăriei, decât dacă va fi obligat în instanţele judecătoreşti.

Redă, mai jos, scrisoarea deschisă trimisă de „Musai-Muszáj”  primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc:

„Azi, 21 februarie, cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, ne adresăm Dumneavoastră, la exact doi ani de când ați pierdut lupta împotriva plăcuțelor multilingve.

Este tulburător răspunsul dumneavoastră dat solicitării asociației AGFI (Advocacy Group for Freedom of Identity), conform căruia nu veți dispune inscripționarea denumirii Primăriei și Consiliului Local clujene în limba maghiară pe Palatul Primăriei, decât dacă veți fi obligat în acest sens de către instanțele judecătorești.

Ne exprimăm nedumerirea față de răspunsul Dumneavoastră, deoarece Tribunalul Cluj a clarificat și în cazul plăcuțelor multilingve, la Cluj-Napoca pragul legal de 20% prevăzut în Legea administrației publice locale este realizat în privința limbii maghiare, având în vedere că aceasta se raportează la recensământului din 1992 – când ponderea populației maghiare  a depășit 22%.

Acel comportament care nu se dă în lături de la retușarea numelor și denumirilor maghiare este profund umilitor pentru cei cincizeci de mii de locuitori maghiari ai orașului, dar este la fel de înjositor și jignitor pentru majoritatea română. Cine ar putea să creadă azi, la Cluj-Napoca, că folosirea publică a limbii maghiare ar putea jigni sau revolta populația majoritară română? Oare cine ar putea considera egalitatea în drepturi a cetățenilor o pierdere personală?

Vă rugăm să ne asigurați că în demersul nostru de a ne folosi limba maternă vom putea evita să ajungem din nou în fața instanțelor de judecată, în contradictoriu cu instituția pe care o reprezentați.

Faptul că o dată pe an Dumneavoastră salutați cu „Jó napot!” locuitorii maghiari ai orașului, dar aceștia sunt nevoiți să se judece cu Dumneavoastră pentru fiecare cuvânt scris din oficiu în limba maghiară, pune sub semnul îndoielii imaginea Dumneavoastră de primar al tuturor clujenilor.

Vă invităm să-i onorați cu prezența pe clujenii care sărbătoresc de 15 martie atunci când aveți intenția de a nu forța din nou comunitatea maghiară spre procese. Nu am dori să aplaudăm cuvintele dumneavoastră în calitate de viitori petenți.

Doar un „Jó napot!” sincer își are locul în 15 martie” 

Amintim că, Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie 2017, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului. În aprilie 2017, Emil Boc a anunţat că Primăria Cluj-Napoca a decis amplasarea de indicatoare multilingve la intrările în oraş în limbile română, maghiară şi germană, dar şi o inscripţie în limba latină care atestă ridicarea la rang de municipiu în perioada romană, în anul 124 d. Hr.