Decizie definitivă a Curții de Apel Cluj: Milionarul Dumitru Ghișe poate construi un hotel în centrul Clujului peste vestigii arheologice

La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea de Apel Cluj a emis un verdict definitiv și executoriu în procesul în care Primăria Cluj Napoca și un interpus al milionarului sibian Dumitru Ghișe au fost dați în judecată pentru construirea unui hotel pe spațiul fostei grădini botanice a Municipiului Cluj Napoca, unde se află mai multe vestigii arheologice nedescărcate. Dumitru Ghișe este implicat în mai multe dosare penale, alături de nume celebre, cum ar fi fostul șef ANAF, Sorin Blejnar. Într-unul dintre ele a fost condamnat pe fond la șapte ani de pușcărie.

În data de 7 martie, judecătorii Liviu Ungur, Radu-Rareş Duşa şi Simon Antoniu au decis să mențină hotărârea prin care Rafila și Dumitru Rodeanu pot continua lucrările de edificare a unui hotel peste mai multe vestigii arheologice care nu au fost descărcate de sarcini. Decizia de fond din dosarul menționat îi aparține judecătorului IOANA RAMIREZ MOLINA, de la Tribunalul Cluj, care a dat verdictul în urmă cu un an.

”Respinge excepţia lipsei de interes a recursului. Respinge recursul declarat de reclamanţii SÎNTĂMĂRIAN LORIN LUCIAN (SÎNTĂMĂRIAN SARA, PINTE MARIA SILVIA,WITTENBERGER MIHAI,CSUCSAI MARIA, ceilalți reclamanți din dosar, n.red.). împotriva sentinţei civile nr. 761 din 2018 pronunţată în dosarul nr. 5799/117/2017 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Obligă recurenţii să plătească intimatului Rodeanu Dumitru suma de 5000 lei cheltuieli de judecată parţiale în recurs şi intimatei Pritax Invest SRL suma de 5000 lei cheltuieli de judecată parţiale în recurs. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în şedinţă publică din data de 07.03.2019”, arată soluția pe scurt dată de judecătorii Curții de Apel Cluj.

În principiu, motivul pentru care judecătorii au respins reclamația clujenilor împotriva celor care au avizat (Primăria Cluj Napoca, n.red.) și a celor care derulează construcția hotelului constă în faptul că ei nu au anunțat, oficial, administrația locală de intențiile de a deschide un proces!

Au pierdut procesul din neatenție

În hotărârea magistratului Molina de la Tribunalul Cluj, investită de instanța superioară cu titlu definitiv și executoriu, se arată că ”anterior introducerii prezentei cereri, reclamanții au învestit instanța de judecată Tribunalul Cluj în dos. nr…., solicitând suspendarea executării acelei ași autorizații de construire. Prin sentința civilă nr. 2267/2017 , definitivă prin respingerea recursului – decizia civilă nr. 3932/2017 a Curții de Apel Cluj, instanța a admis excepția lipsei procedurii prealabile invocate de pârâți prin întâmpinare și, pe cale de consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu aceeași pârâți. În considerentele hotărârii pronunțate, s-a reținut că „ reclamanții aveau cunoștință de existența autorizației ( în baza căreia urma a se edifica o lucrare cf. PUZ și PUD care de altfel au fost contestate de o parte dintre reclamanți, într-un litigiu anterior) din data de 04.07.2016 când s-a afișat anunțul de începere a lucrărilor. Așadar, instanța reține, față de motivele de nelegalitate invocate de reclamanți prin plângerea prealabilă și respectiv prin acțiunea introductivă, că data de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, în lipsa unor alte elemente obiective, ce se impunea a fi dovedite de către reclamanți – aceștia fiind cei care deduc judecății o pretenție – este data de 04.07.2016” , or plângere prealabilă de care înțeleg a se prevala reclamanții în ambele litigii a fost înregistrată sub nr. ../1/ doar în data de 30.01.2017 , așadar cu mai bine de 6 luni de la data stabilită a fi cea a luării la cunoștință de existența actului administrativ vătămător . În aceste condiții, în cauza de față, instanța reține că prin sentința civilă nr. 2267/2017 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă, s-a tranșat în mod definitiv aspectul vizând data de referință de la care a început să curgă termenul de 30 de zile prevăzut de lege, în care terții vătămați printr-un act administrativ cu caracter individual trebuie să introducă plângere prealabilă, conform practicii judiciare în domeniu, conturată după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 797/2007, în sensul că, și în cazul terților, este aplicabil termenul legal de 30 de zile de la data la care au luat cunoștință pe orice cale, de existența actului administrativ contestat, termenul de șase luni având un caracter de excepție. Pe cale de consecință, tribunalul reține că împrejurarea astfel dezlegată cu caracter definitiv într-un alt litigiu se impune ca atare în prezenta cauză, în baza „ efectului pozitiv al puterii de lucru judecat ”, instituție care, astfel cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 3028/04.05.2012”, se arată în motivarea Tribunalului Cluj.

Milionarul a șuntat comisia monumentelor istorice

În urmă cu mai mulți ani, Primăria Cluj Napoca a emis, pe locul unde a fost prima grădină botanică a municipiului Cluj Napoca, în curtea palatului Bethlen de pe strada Avram Iancu, o autorizație de construcție pentru edificarea unui hotel. Însă, la lucrările de excavare au fost descoperite mai multe vestigii arheologice care nu au fost conservate sau inventariate. Administrația locală a fost informată de această situație, dar Emil Boc era prins în evenimentul Untold, așa că primăria nu a făcut nimic.

Proiectul nu a primit avizul departamentului monumente istorice a Primăriei Cluj-Napoca astfel că beneficiarii investiției au cerut avizele direct Ministerului Culturii care a dat undă verde proiectul. 

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a respins proiectul de construcţie a hotelului de patru ori, în octombrie 2005, iulie 2006, iunie 2007 şi septembrie 2008. De fiecare dată, Dumitru Ghişe a schimbat proiectantul şi până la urmă a cerut aprobare direct de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, de unde l-a și primit.

Hotelul respectiv este edificat de patronul Golden Tulip, afaceristul Dumitru Ghișe, prin intermediul lui Dumitru Rodeanu, care este socrul omului de afaceri. Rodeanu este veteran de război şi nu plăteşte taxe şi impozite. Ghişe mai deţine două hoteluri în Sibiu şi Cluj.

Dumitru Ghișe este implicat în mai multe dosare penale, relațiile lui ajungând și la Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF. De altfel, în urmă cu doi ani Ghișe a fost condamnat de instanța de fond într-unul dintre dosare la șapte ani de închisoare, însă dosarul se judecă acum la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF din perioada în care premier era Emil Boc, este acuzat că a sprijinit un grup infracţional format din soţii Nemeş şi alte câteva persoane. Ei au fost trimişi în judecată de DIICOT Braşov pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani, iar prejudiciul în dosar este de aproape 60 de milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 – 2012, Radu şi Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Mihai Buliga, Andrei Florin Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Ioan Moldovan şi Pavel Dumitru Ghişe au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau „palierul de protecţie”, precum şi de Mariana Vrînceanu, Nicolae Belba, Lucian Ionescu, „care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În sentința de condamnare, Ghișe, Moldovan, Blejnar și toți ceilalți inculpați din dosar au fost obligați și la plata a peste 242 de milioane de lei, calculate de Fisc drept obligații către bugetul de stat și dobânzi. Mai mult, firmele prin care sibienii Ghișe și Moldovan au fost implicați în grupul infracțional (Ana Oil SRL și, respectiv, Benzoil SRL) au fost obligate la plata unor amenzi penale de 700.000 de lei și urmează a fi dizolvate.

Prima grădină botanică a Clujului tăiată pentru un hotel

În urmă cu 300 de ani, contesa Bethlen a construit aici prima grădină botanică a oraşului. Parcul şi palatal sunt monumente medievale, dar reprezintă şi un spaţiu verde rar întâlnit în centrul Clujului. Imobilul a aparţinut familiei conţilor maghiari Bethlen, iar în timpul naţionalizării, urmaşa acestora, contesa Sarolta Bethlen-Nemeş, a decis să doneze casa şi grădina Academiei Române. Aceasta a pus două condiţii, ca imobilul şi terenul să fie folosite de Academie şi de cercetătorii acesteia, iar ea să poată locui în casă până la moarte, care a survenit în 1991. Acum câţiva ani, însă, grădina a ajuns în proprietatea Danei Margareta Moraru Pop, care a vândut-o mai apoi lui Dumitru Ghişe.

Casa de pe Kogălniceanu este monument istoric de categoria A şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei Bethlen. Grădina, cu o suprafaţă de 1222 de metri pătraţi, a fost amenajată în stil japonez. Au fost plantaţi arbori şi arbuşti aduşi din Orient care au fost tăiați pentru a face loc hotelului.