Ponta a inaugurat proiectul ilegal al lui Dascalu

Ponta a inaugurat proiectul ilegal al lui Dascalu

Victor Ponta, premierul Romaniei, a inaugurat saptamana trecuta un proiect declarat ilegal de catre o instanţa de judecata, proiectul Palas din Iaşi. Avand in vedere trecutul de procuror al primului-ministru, certificarea unui proiect ilegal pare cu atat mai mult in afara legii. Iulian Dascalu, proprietarul proiectului şi a Iulius Mall, incearca in acest moment tergiversarea anularii prin mai multe procese. Unul dintre procese este judecat de Maria Hrudei, soţia lui Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj care i-a intocmit un dosar favorabil omului de afaceri ieşean.

Mircea Hrudei susţine in rechizitoriul dosarului Gazeta II ca Arpad Paszkany l-ar fi şantajat pe Iulian Dascalu. Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie(ICCJ) a aratat printr-o sentinţa definitiva şi irevocabila ca ceea ce spun procurorii in cadrul rechizitoriului nu este adevarat şi ca de fapt Iulian Dascalu nu a fost şantajat. Cu toate acestea, soţia lui Mircea Hrudei, Maria Hrudei, nu are nicio problema sa judece o speţa in care se vorbeşte despre un alt proces a lui Iulian Dascalu, Palas Iaşi. Ea nu şi-a cerut recuzarea, iar in urma unor articole din Gazeta de Cluj, oficialii Alimentara SA au cerut stramutarea dosarului.

GAZETA stramuta procesele incompatibile

Gazeta de Cluj le-a oferit celor de la Alimentara SA informaţia conform careia Maria Hrudei este soţia lui Mircea Hrudei şi se afla intr-o incompatibilitate. Astfel, petenţii au cerut stramutarea dosarului la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmand ca procesul sa se judece pe 20 septembrie. Pana atunci, Iulian Dascalu işi va porni proiectul imobiliar, iar justiţia nu mai conteaza cum se va pronunţa. In loc ca Maria Hrudei sa işi ceara singura suspendarea din cadrul procesului datorita incompatibilitaţii, aceasta a preferat sa ii ajute pe cei de la Iulius Group sa tergiverseze justiţia.

Judecatorii ataca judecatorii

Gravele erori ale instanţei in cazurile legate de Iulius Group, societatea deţinuta de omul de afaceri Iulian Dascalu, se pot observa chiar din motivarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţa care a anulat proiectul.

“In speţa instanţa, urmare a neglijenţei grave in conducerea procesului (in stabilirea situaţiei de fapt ce a constituit premisa admiterii recursului), cu nesocotirea dispoziţiilor art. 129 alin. 5 C.p.c, a creat un non sens juridic: construcţii ce nu mai exista determina apartenenţa la domeniul public a unui teren pe care erau deja edificate alte construcţii (proprietatea SC Iulius Grup SRL) – construcţiile noi neavand funcţiuni sau utilizare care sa determine afectaţiunea publica.
Considerentele instanţei sunt bazate pe multiple erori şi confuzii. Aşa cum arat anterior, instanţa nu inţelege noţiunea de dezafectare şi confunda ordinea in timp a actelor şi faptelor administrative.
Astfel, este relevant cum motiveaza instanţa faptul ca dezafectarea nu a avut loc: „Din insuşi preambulul HCL 576/2004 rezulta ca o asemenea dezafectare nu a avut loc, caci ceea ce s-a dorit a fost o reabilitare a zonei respective, caci intr-o anumita masura destinaţia acesteia a ramas nemodificata”
Aşadar, pentru instanţa faptul ca s-a dorit reabilitarea zonei respective echivaleaza cu faptul ca terenul nu a fost dezafectat.
Mai mult decat atat, precizeaza instanţa, „intr-o anumita masura destinaţia acesteia a ramas nemodificata” – fara a spune in ce masura şi fara a preciza de ce considera ca destinaţia zonei a ramas nemodificata deoarece s-a dorit reabilitarea.
Reabilitarea unei zone nu presupune repararea zonei respective.
Instanţa uita ca HCL 576/2004 are ca obiect trecerea terenului in proprietatea privata. Domenialitatea terenului era data de existenţa şi funcţiunea construcţiilor.
Aşadar, pornind de la o logica simpla, desprind urmatoarele concluzii:
1.    Nu se putea repara un teren, avand in vedere ca in accepţiunea instanţei reabilitare inseamna reparare,
2.    Instanţa anuleaza HCL 576/2004 in principal criticand motivarea acestuia act administrativ, legandu-se in fapt de un singur cuvant – reabilitare.
Or, dezafectarea este o situaţie de fapt, nu de drept, aşa cum aratau, care presupune mai multe etape, ce au fost descrise mai sus.

Instanţa partinitoare

In plus, instanţa are o evidenta poziţie partinitoare deoarece, daca domenialitatea ar fi perpetua (aşa cum pretinde instanţa) datorita afectaţiunii bunului, independent de funcţionalitatea lui, nici proiectele societaţilor reclamante nu ar fi posibile – deci aceste parţi nu ar fi avut calitate procesuala (aşa cum bine au constatat in mod repetat nenumarate instanţe in alte cauze dintre aceleaşi parţi, inclusiv instanţa de fond in prezenta cauza).
Astfel, motivarea instanţei de recurs apare contradictorie din perspectiva interesului formularii acţiunii de catre intimatele-reclamante, deoarece interesul justificat de societaţile reclamante il constituie promovarea propriilor proiecte de investiţii pe acelaşi teren – eliberat de construcţiile demolate care nu mai aveau nici o utilitate (dar pentru care in acţiune susţin ca nu au fost dezafectate, fara sa justifice in nici un fel sau cu vreo proba ca acestea erau in stare de funcţionare).
Concluzii:
Anuland actul administrativ in totalitate fara a avea o proba contrara celor avute in vedere de autoritatea publica la emiterea hotararilor atacate, prezumand in bloc ca toate construcţiile bunuri publice existau şi se aflau in stare de funcţionare, instanţa greşeşte şi, intr-un exces de zel nejustificat, pronunţa o hotarare nu doar lipsita de suport probator, contrara legii aplicabile, ci şi contradictorie şi inaplicabila.
In  practica sa constanta. Curtea de justiţie de la Luxemburg, arata ca anularea unui act administrativ (chiar şi daca e ilegal) nu poate avea loc decat intr-un termen rezonabil, inainte ca acesta sa işi produca efectele, respectiv inainte de a da naştere unor raporturi juridice.
In  privinţa actelor creatoare de drepturi doctrina comunitara a considerat ca anularea actelor este supusa unor condiţii extrem de stricte, cu motivarea ca este necesara protejarea aşteptarii legitime a destinatarilor şi a principiului securitaţii juridice.
2. De asemenea, in completarea motivului de revizuire prevazut de art. 322 pct. 5 C.p.c, inţeleg sa invedereze ca la soluţionarea prezentei cauze urmeaza a fi avut in vedere şi H.G. nr. 412/2009 pentru modificarea anexei nr. 2 Ia Hotararea Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi.
Prin aceasta hotarare de Guvern a fost atestat inca odata de catre autoritatea centrala inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Iaşi cuprins in Anexa 2, astfel cum a fost asumat inca o data de catre autoritaţile locale prin HCL laşi nr.414/2009.
Acest inscris nou este relevant in cauza deoarece este rezultat ca urmare a aplicarii actelor administrative ce fac obiectul pricinii, pe de o parte iar pe de alta parte, reflecta consecinţele juridice ale actelor şi faptelor materiale legate de dezafectarea bunurilor din domeniul public, precum şi ale actelor juridice incheiate dupa emiterea lor ale caror efecte constau in raporturile juridice nascute intre autoritatea locala şi terţi.
In  esenţa, aceste raporturi au dat naştere la drepturi şi obligaţii patrimoniale atat Consiliului Local Iaşi cat şi terţelor persoane juridice implicate in realizarea Ansamblului Palas, concretizat in drepturi de proprietate asupra noilor construcţii edificate dar şi drepturi de creanţa substanţiale.
Prin hotararea a carei revizuire o solicita, bazata esenţialmente pe o falsa situaţie de fapt respectiv pe afectaţiunea vechilor construcţii dezafectate in drept şi in fapt, se creeaza un dezechilibru major al raporturilor juridice nou create in urma intrarii in circuitul civil al terenurilor pe care s-au aflat vechile construcţii, avand  un impact major şi negativ in patrimoniile terţilor de buna credinţa care au incheiat numeroase acte juridice cu titlu oneros in privinţa acestor construcţii nou
Repercusiunile situaţiei create sunt de neinlaturat decat prin revizuirea hotararii atacate, cu atat mai mult cu cat subliniaza ca revenirea la situaţia anterioara este nu doar fizic imposibila dar şi juridic, imobilele dezafectate şi demolate nemaiputand fi inscrise in inventarul domeniului public al localitaţii”, se arata in motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti

“Respinge excepţiile nulitaţii şi a lipsei dovezii calitaţii de reprezentant invocate de intimata SC Turism Moldova SA, ca neintemeiate.
Respinge revizuirea precizata, formulata revizuenţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI IAŞI şi SC IULIUS GROUP SRL impotriva deciziei civile nr. 976/18.11.2010 pronunţate in dosarul nr. 3293/35/2006 de Curtea de Apel Oradea-Secţia Comerciala de Contencios Administrativ şi Fiscal in contradictoriu cu intimaţii SC ALIMENTARA SA şi SC TURISM MOLDOVA SA şi cu intimaţii-intervenienţi C.P. s.a, ca nefondata.
Respinge cererea de suspendare a executarii deciziei nr. 976/R/18.11.2010 a Curţii de Apel Oradea  ca ramasa fara obiect.
Irevocabila.
Pronunţata in şedinţa publica azi, 05.04.2012”

Pana atunci, proiectul Palas a fost inaugurat de un prim-ministru, iar procurorii şi judecatorii din Cluj continua favorizarea celui care se afla in afara legii cu ale sale proiecte. Favorizarea infractorului este şi ea o fapta pe….

Tiberiu Hrihorciuc