Europenii pun lacătul pe Spitalul Regional de Urgență Cluj

Proiectul Spitalului Regional de Urgență este finanțat de Banca Europeană pentru Investiții (BEI) într-un mod total netransparent. În cadrul proiectului, Uniunea Europeană va acorda câte 50 milioane euro pentru fiecare dintre cele trei proiecte, din Cluj, Craiova și Iași, însă despre restul de bani, până la aproximativ 300 milioane euro, nimeni nu pare să știe nimic. Nici măcar reprezentanții BEI. De altfel, oficialii europeni nu văd niciun conflict de interese referitor la faptul că o parte dintre persoanele care lucrează la firmele private care au executat studiul de fezabilitate pentru aceste proiecte sunt și pe statele de plată ale Uniunii Europene. Până acum, singurul lucru concret făcut în cadrul proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj sunt niște lucrări de demolare făcute de o firmă abonată la lucrările atribuite de administrațiile conduse de democrații și liberalii clujeni.

Proiectul spitalelor regionale din România, implicit cel care ar trebui să se construiască în Cluj, este înconjurat de o secretomanie totală. Reprezentanții Ministerului Sănătății nu au fost în măsură să spună nici măcar care sunt societățile care au făcut studiul de fezabilitate pentru aceste proiect. Ca o paranteză, studiile respective nu sunt altceva decât o modalitate, destul de permisivă, pentru sifonarea banilor din cadrul proiectelor publice.

”Studiile de fezabilitate sunt elaborate de către consultanți ai Băncii Europene de Investiții. Aceste documente complexe reprezintă livrabile, în cadrul unui Acord al Ministerului Sănătății cu Banca Europeană de Investiții (BEI). În cadrul Acordului sunt prevăzute clauze explicite privind confidențialitatea și dreptul de proprietate intelectuală. Astfel, materialele întocmite de către consultanți, în cadrul Acordului aparțin și sunt în proprietatea absolută a BEI. În aceste condiții, Ministerul Sănătății este obligat să se adreseze BEI, pentru a primi un răspuns privind posibilitatea de a va transmite  documentele solicitate. În conformitate cu prevederile Acordului, Studiile de Fezabilitate sunt furnizate gratuit Ministerului Sănătății. Menționăm că vom reveni cu un răspuns, în urma comunicării cu BEI”, arată un răspuns al Ministerului Sănătății.

Este lesne de înțeles că reprezentanții ministerului nu au avut nicio corespondență cu reprezentanții BEI, așa că i-am contactat direct pentru a primi răspunsurile referitoare la acest proiect

Una dintre problemele acestui proiect este sursa de finanțare. Uniunea Europeană a pus la dispoziție câte 50 milioane euro pentru cele trei proiecte care se vor construi în Cluj, Craiova și Iași. Însă, prețul final al unui spital regional de urgență va fi de cel puțin 300 milioane euro. Nimeni nu știe de unde vin acești bani. Nici măcar cei care ar trebui să administreze fondurile, adică BEI.

Nimeni nu știe nimic

Potrivit datelor oficiale, finanțarea acestor trei proiecte este împărțită pe două etape: etapa 1, în care sunt prevăzute studiile de fezabilitate, proiecte tehnice, documentații, etc, este finanțată prin intermediul POR 2014 – 2020, în cadrul Axei Prioritare 14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență. A doua etapă ar trebui să fie finanțată prin POR 2021 – 2027 și vor fi vizate lucrările de construcție.

Însă nimeni nu pare să știe ce sume vor veni de la Uniunea Europeană, prin intermediul BEI, pentru edificarea spitalelor. Nimeni nu știe cu cât vor contribui Guvernul, administrațiile locale și județene pentru acest proiecte.

Am încercat să aflăm aceste date de la BEI.

Dušan Ondrejička este Senior Media Officer în cadrul Departamentului de Comunicare a BEI. Comunicarea cu reprezentantul BEI a fost extrem de interesantă. Dacă întrebările au vizat suma plătită pentru studiile de fezabilitate, modalitatea prin care firmele au câștigat contractul respectiv, răspunsurile nu au avut nicio legătură cu informațiile solicitate. Spre exemplu, unul dintre răspunsurile responsabilului cu comunicarea informațiilor publice al BEI a constat într-un link în care se regăseau informații despre proiectele din România finanțate prin intermediul băncii pentru investiții.

”Referindu-vă la solicitarea dvs. de informare, vă rugăm să rețineți că Serviciul de Asistență Tehnică care susține pregătirea proiectului pentru trei Spitale de Urgență Regională din Iași, Cluj și Craiova este asigurat de un singur contractant selectat în baza Contractului-cadru: Acordul-cadru BEIAS, Lot 4 Smart Growth, Social Infrastructure and Horizon 2020. Oferta a identificat un buget maxim disponibil pentru serviciile globale de 1,5 milioane EUR. La fel ca orice alt contract similar al BEI, acest contract-cadru a fost achiziționat în conformitate cu principiile și procedurile din Ghidul pentru achizițiile de servicii, bunuri, lucrări și concesiuni gestionate de BEI”, arată răspunsul BEI.

Cadourile grecilor

Studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale de urgență din România au fost făcute de asocierea Planet S.A, Athens, Greece– Members ASTEC – Conseil Santé – Projectgroup – TIEG – Consulgal – WYG.

Finanțarea, chiar dacă este făcută din bani europeni și fonduri guvernamentale, este făcută prin intermediul Consultantului European pentru consultanță în investiții (EIAH), un hub al Băncii Europene pentru Investiții, care este o entitate privată a băncii.

Prin acest artificiu, detaliile vizavi de cheltuirea fondurilor sunt sub ”umbrela” secretului comercial.

Compania grecească Planet SA este controlată, instituțional, de Banca Națională a Greciei, care are o relație deosebită cu statul german. Compania de consultanță a Planet S.A. a fost înființată în 1987, în Atena, și s-a axat pe consultanță în management, domeniul dezvoltării și ingineriei. În anul 2000, Planet S.A a fuzionat cu Ernst & Young, formând divizia  pentru Europa de Sud-Est. Ernst & Young este una dintre cele mai mari companii de consultanță financiară și audit din lume. Compania a fost creată în anul 1989 și face parte din grupul celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alături de KPMG, PricewaterhouseCoopers (PwC) și Deloitte Touche Tohmatsu.

Giannakopoulos Christos, CEO-ul Planet SA, este și director executiv în cadrul firmei de consultanță Valeu Consulting, o companie formată prin fuziunea dintre Planet SA și Intrasoft International, o altă companie grecească de care statul român nu este complet străin. Intrasoft și Intrarom au câștigat contracte de zeci de milioane de euro în România, în asociere cu firme precum Siveco, de la Ministerul Justiției sau Loteria Română. Ițele acordării acestor contracte trec prin filiera Udrea – Cocoș – Bittner, detaliile afacerilor fiind publicate în mai multe serii de anchete jurnalistice. De asemenea, afacerile respective sunt tangențiale și cu dosarul Microsoft.

Foștii șefi ai UE se ocupă de consultanța fondurilor europene

TIEG este un concern european, care activează preponderent în domeniul fondurilor europene. Membrii acestui grup financiar acționează împreună, din punct de vedere juridic, ca o singură organizație. Gruparea a fost înființată în 2012 și de atunci a oferit servicii de consultanță pentru politicile de dezvoltare ale Comisiei Europene și ale altor donatori internaționali, în special guvernele țărilor UE. Grupul se ocupă de gestionarea contractelor-cadru ale Uniunii Europene, ocupându-se de identificarea, pregătirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor (co)finanțate de UE.

Compania îi aparține lui Michel DOUMONT, fost director adjunct în cadrul Comisiei Europene în perioada 2001 – 2005 în cadrul programelor de finanțare UE Phare-Ispa. El mai ocupă funcția de director executiv în cadrul grupului european Nookom EEIG, care are același domeniu de activitate: consultanță pe fonduri UE

Unul dintre directorii companiei este Jaime Bernis, delegat permanent la Bruxelles din 2004 și consultant reprezentativ al proiectelor pe fonduri europene.

Chiar dacă șefii companiei sunt și pe statele plată ale Uniunii Europene, reprezentanții BEI nu au văzut niciun conflict de interese referitor la aceste contracte

”Începând de astăzi, BEI nu are nicio dovadă de incompatibilitate sau conflict de interese în raport cu prezentul contract”, se mai arată în răspunsul reprezentantului BEI.

Conseil Sante SA din Franța este o companie axată pe consultanța din domeniul medical care primește pe bandă rulantă contracte din partea Uniunii Europene și a Băncii Mondiale. Societatea este o subsidiară a grupului francez Sofreco condus din 1977 de Claude UNGERE. Grupul SOFRECO are în portofoliu peste 2000 de contracte de asistență tehnică finanțate cu zeci de milioane de euro de către Banca Mondială, Uniunea Europeană și guvernele a peste 130 de țări

De asemenea, am încercat să obținem un punct de vedere și de la reprezentanții firmelor private implicate în efectuarea studiului de fezabilitate, însă nu a venit niciun răspuns.

Primul pas: demolarea. Al doilea e în aer

Revenind la Spitalului Regional de Urgență Cluj, în lipsa unor date concrete despre modalitatea de finanțare, proiectul s-a transformat într-o dispută politică.

Până în acest moment, au fost demolate construcțiile care se aflau pe terenul fostei unități militare din Florești, locul unde ar trebui să se edifice spitalul. Lucrările au costat administrația județeană aproape 200.000 lei și au fost făcute de firma SMZ IMPEX SRL, patronată și administrată de MOLDOVAN PETRE SEVERUS și ZAIG ECKEHARDT, cel din urmă fiind fiul unui fost primar de comună. Firma s-a ocupat și de demolarea fabricii de bere Ursus din Cluj Napoca, iar cei doi parteneri de afaceri au demolat și stadionul Ion Moina, locul unde este construit stadionul Cluj Arena.

În urmă cu un an, CJ Cluj a semnat un protocol cu Ministerul Sănătății pentru proiectul spitalului regional clujean. De atunci și până acum, concret, nu au fost făcute decât aceste lucrări de demolări. Studiul de fezabilitate pentru spital nu a fost finalizat, cel puțin așa susțin oficialii de la minister și cei de la CJ Cluj.

”Aspectele analizate în cadrul întâlnirii au avut rolul de a urgenta finalizarea documentației necesare finalizării studiului de fezabilitate până cel târziu în luna octombrie 2018 (termen asumat de MS), astfel încât, la finele acestui an, să fie depusă la Comisia Europeană aplicația pentru obținerea finanțării nerambursabile în cuantum de 50.000.000 de euro pentru Spitalul Regional de la Cluj. Tot în contextul necesității respectării termenelor asumate de MS pentru edificare a Spitalului Regional de Urgență, Consiliul Județean Cluj a reiterat disponibilitatea de a realiza proceduri în sprijinul MS, de a actualiza în cel mai scurt timp posibil Planul Urbanistic Zonal necesar realizării spitalului în noua formă agreată și asumată de Ministerul Sănătății, de a asigura execuția branșamentelor și a racordurilor la utilități precum și realizarea drumurilor de acces necesare, și inclusiv demolarea clădirilor existente pe parcelă – doar pentru a urgenta sarcina MS de a construi cât mai repede noul spital”, arată punctul de vedere trimis de CJ Cluj.

De asemenea, reprezentanții instituției mai spun că în ianuarie 2019 a avut loc o ”întâlnire de lucru”.

”Au fost analizate o serie de aspecte tehnice și chestiuni actuale referitoare la proiectul construirii viitorului Spital Regional de Urgenţă. În cadrul întâlnirii a fost analizat stadiul obținerii avizelor pentru studiul de fezabilitate, constatându-se că s-au obținut deja 12 din cele 13 avize necesare în faza de PUZ, iar ultimul urmează să fie obținut zilele următoare. În ceea ce privește avizele legate de racordarea la utilități, acestea urmează a fi obținute în cursul lunii februarie. În același timp, procedura de obținere a acordului de mediu, deja demarată, se preconizează a nu depăși trei luni.

La Cluj SF-ul mai așteaptă

Pe de altă parte, din poziția administrației județene reiese faptul că studiul de fezabilitate pentru  Spitalul Regional de Urgență Cluj nu a fost făcut.

”Constatăm cu regret că Guvernul nu a finalizat încă Studiul de Fezabilitate pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. În acest exercițiu financiar, 2014-2020, nu este prevăzută nicio finanțare pentru acest obiectiv de maxim interes pentru întreaga Regiune de Nord-Vest a țării. Și în acest context, dată fiind noua poziție a MS vizând nedepunerea spre finanțare a proiectului SRU Cluj în acest exercițiu financiar, ci amânarea acesteia pentru exercițiul financiar 2021 – 2027, a fost reiterată poziția CJC: „Solicitarea de a modifica Programul Operațional Regional actual astfel încât Consiliului Județean să poată fi eligibil în depunerea proiectului pentru construirea Spitalului Regional de Urgență și să devină beneficiar rămâne valabilă. Interesul Consiliului Județean este ca acest obiectiv medical de maxim interes să se realizeze cât mai curând. De altfel, la capitolul sănătate, intenția noastră pentru anul în curs este de a aloca fonduri substanțiale, mult mai consistente comparativ cu anii precedenți, în vederea îmbunătățirii infrastructurii medicale”, arată administrația județeană.

Companiile care au încheiat acorduri cadru pentru linia de finanțare Lot 4 Smart Growth, Social Infrastructure and Horizon 2020:

— Leader NTU International A/S, Aalborg, Denmark – Members EURONET – PTV Group – Atos – HCL Consultants – Dansih Energy Management,

— Leader Pohl Consulting & Associates, Berlin, Germany– Members AEDES – A.R.S. Progetti – EuroConsultants – Europeanprofiles – Kantor – Pparticip,

— Leader Planet S.A, Athens, Greece– Members ASTEC – Conseil Santé – Projectgroup – TIEG – Consulgal – WYG,

— Leader Deloitte Tax & Consulting, Luxembourg, Luxembourg – Member AECOM,

— Leader PWC EU Services EESV, Sint-Stevens, Woluwe, Belgium – Members Mott MacDonald – CARSA – CMS Cameron McKenna LLP. – ICF Consulting Services,

— Leader Ernst&Young spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia Business Advisory sp.k, Warsaw Poland – Members Cowi- Technopolis Consulting Group SPRL – WS Atkins,

— Leader Europlus Consulting and Management s.r.o, Bratislava, Slovakia – Members ABU+ – B&S Europe – Gruppo CSCS – Geotest – ICE – Institut priestoroveho planovania – Nortal- Politecnico Milano,

— Leader Roland Berger GmbH, Munich, Germany – Members Fraunhofer Institute for Systems & Innovation Research ISI – TNO – AS&P.

Cum s-a născut consultanța în UE

Numeroși consilieri străini, în principal din Statele Unite, Marea Britanie sau Suedia, lucrau adesea cu instituțiile financiare internaționale și cu programe de asistență tehnică bilaterale sau multilaterale. Aceștia au favorizat mai degrabă comerțul liber și convertibilitatea cursului de schimb decât protecția comerțului și controlul capitalurilor, care ar fi putut opri ieșirile de capital. Ei au avut tendința de a sprijini privatizarea fără o restructurare industrială anterioară; o excepție a fost în Germania de Est unde Treuhand (Agenția de Încredere) a pregătit întreprinderile de stat pentru piață, cu un cost considerabil pentru guvern. Programele de asistență tehnică occidentală au fost înființate de Uniunea Europeană – prin intermediu programele Phare și TACIS – și de alți finanțatori (inclusiv Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (US AID), Fondul britanic Know-How și PNUD) și de FMI, Banca Mondială, BERD și KfW. care, de asemenea, au acordat împrumuturi pentru stabilizarea economiei, ajustări structurale, restructurare industrială și protecție socială. Asistența tehnică a fost realizată prin schimbul de funcționari publici și prin consultanți manageriali,ce proveneau de la firme de consultanță precum Agriconsulting, Atos, COWI, Ernst & Young, GOPA, GTZ, Human Dynamics, Idom, IMC Consulting, Louis Berger, NIRAS, PA Consulting Consultanță, PwC și SOFRECO.