Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de lămurire a unor chestiuni legate de prescripția faptelor. Potrivit sentinței ÎCCJ date la sfârșitul lunii trecute, administrarea prescripției este lăsată la latidudinea instanțelor.
”Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în dosarul nr. 8402/211/2016/a2 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: 1) „Dacă termenul de prescripţie se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripţiei”. 2) „Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau al Noului Cod penal până la data publicării Deciziei C.C.R. nr.297/2018 îşi produc efectele şi ulterior acestei decizii”. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin.(3) din Codul de procedură penală”, arată soluția ÎCCJ.
Potrivit unui avocat clujean, faptul că instanța supremă a lăsat ”în coadă de pește” o chestiune juridică de importanță majoră în domeniul dreptului penal arată adevărata față a justiției din România.
”Înalta Curte a lăsat o asemenea decizie în ”coadă de pește”, lăsându-i pe judecători să judece această chestiune importantă la latitudinea lor. Spre exemplu, judecătorul Daria Lupea spune că nu-i prescrisă fapta, iar alte complete spun ca prescripția există și soluțiile date trebuie să fie de încetare a procesului penal”, susține avocatul.
Printre primii beneficiari ai acestor noi prevederi se numără omul de afaceri Mihai Chezan judecat în instanțele clujene în dosarul de înșelăciune Tower. De altfel, la termenul care a avut la sfârșitul acestei săptămâni, Mihai Neamț, unul dintre avocații lui Chezan a ridicat această problemă vizavi de prescripția faptelor. În Cazul lui Chezan, dosarul de urmărire penală a fost deschis în anul 2011 și trimis la judecător în 2014. Fapta de înșelăciune pentru care este judecat, alături de alte persoane, se pedepsește cu până la cinci ani, iar termenul de prescripție intervine dacă termenul este depăşit cu încă jumătate, astfel că principalul inculpat din acest dosar s-ar putea încadra în noile prevederi ale hotărârii CCR, dacă se va statuta că prescripția nu mai este întreruptă de orice act procedural.
În acest dosar există aproximativ 100 de persoane vătămate, care au plătit bani pentru apartamente, dar nu au mai primit nimic în schimb.
Majoritatea dintre clienții lui Chezan au semnat acorduri de mediere pentru că au fost despăgubiți de omul de afaceri Dorin Bob, care a preluat proiectul imobiliar Tower. În situația în care judecătorii vor prescrie faptele pentru care Mihai Chezan a fost trimis în judecată, ceilalți vor rămâne cu ochii în soare pentru că nu vor mai fi despăgubiți de nimeni. Cei care au semnat acorduri de mediere și-au retras plângerile depuse împotriva omului de afaceri.
De ce să rămână oamenii cu „ochii în soare”? Mai bine să-l caute pe fostul rector Mărghitaş care a făcut combinaţia cu Chezan pe terenul USAMV de pe Calea Floreşti! Mafie nu glumă!
Pentru astfel de acte de furt, înșelăciune și jaf, nu trebuie să existe prescripție. Există pericolul ca cetățenii să-și facă singuri dreptate.