În ciuda ilegalității evidente, în ciuda infringementului, în ciuda impactului cumulativ colosal, uciderea râurilor de munte continuă. Este vorba de distrugerea totală a sitului Natura 2000 Someșul Rece. Acest sit avea două elemente esențiale, pădurea de conifere, o adevărată taiga alpină, și râul. Pădurea a cam dispărut, așa că mai rămăsese râul. În 2013, la sfârșitul anului, au început lucrările la o salbă de microhidrocentrale. Nu au fost respectate normele de securitate în muncă și a murit un muncitor, iar atunci lucrările au fost sistate. Cu toate acestea, Alin Tişe a semnat o nouă autorizație de construire, sub pretextul continuării și finalizării lucrărilor începute.
”Alin Tișe va răspunde pentru că a semnat distrugerea râului”
Senatorul USR Mihai Goțiu a depus, ieri (luni), o interpelare oficială prin care a solicitat un control al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), legat de modul în care a fost autorizat proiectul microhidrocentralelor de pe râul Someșul Rece. Săptămâna trecută, Mihai Goțiu a solicitat informații de la Ministerul Mediului, iar sâmbătă a participat la protestul din comuna Măguri Răcătău (jud. Cluj), la care s-a cerut stoparea proiectului.
”Creativitatea distrugătorilor râurilor din munții României este, mereu, surprinzătoare. Dar rareori am întâlnit atâtea abuzuri și ilegalități în lanț precum cele din cazul proiectului din situl Natura 2000 ROSCI0233 Someșul Rece. Pe de o parte, sunt încălcări grave ale legislației naționale și europene din domeniul protecției mediului. Prima autorizație de construire, eliberată în 2010, are la bază o evaluare a impactului asupra mediului realizată de un ”celebru” expert, Sergiu Mihuț, condamnat penal definitiv pentru faptele lui. ”Evaluarea” lui Mihuț a fost infirmată de studiile ulterioare și a expirat, dar în mod absolut aberant autoritățile au continuat să o ia în considerare pentru eliberarea documentelor”, a arătat senatorul USR.
”Pe de altă parte, încălcarea flagrantă a normelor de mediu a fost dublată de complicitatea președintelui Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, care, pe 28 martie 2017, a semnat o nouă autorizație de construire, sub pretextul continuării și finalizării lucrărilor începute. Dacă ar fi avut o minimă curiozitate să viziteze zona, d-l Tișe ar fi putut constata că așa-zisele lucrări ”deja executate” constau în abandonarea unor țevi pe marginea râului. Și un copil de grădiniță s-ar fi revoltat în fața unei asemenea șmecherii grosolane. Dar d-l Tișe a semnat fără remușcări pentru băgarea Someșului Rece pe țeavă”, a explicat Mihai Goțiu.
Termenul de valabilitate a noii autorizații de construire, semnată de Alin Tișe, s-a împlinit pe 28 martie 2019. Pentru a nu-și pierde valabilitatea, titularul ei a anunțat, în urmă cu două săptămâni, că va începe lucrările de execuție pe 25 martie 2019. ”Sâmbătă, pe 30 martie, am fost la fața locului. Alături de aproximativ o sută de protestatari din Cluj, Oradea, Mureș, Bistrița, Măguri Răcătău și din alte localități putem depune mărturie că nu există niciun semn că s-ar fi reluat lucrările și nici nu am găsit, într-un loc vizibil, vreun panou de identificare a investiției, așa cum ar fi obligatoriu, încă din prima zi de începere a lucrărilor. Minciuna e absolut fără limite: lucrările de execuție au început doar pe hârtie. Îl invit pe d-l Tișe să mai lase festivalurile și băile de mulțime și să meargă până pe Someșul Rece, să verifice ce a semnat. Că dacă nu are propriile interese în afacerea asta, atunci cu siguranță cineva îl ia de fraier”, a adăugat Mihai Goțiu.
În interpelarea adresată MDRAP, senatorul USR a cerut un control pe teren atât din partea ministerului, cât și a Inspectoratului de Stat în Construcții, solicitând să-i fie transmise raportul și măsurile dispuse în urma controlului. ”În funcție de răspunsul pe care îl voi primi, voi decide dacă voi sesiza sau nu și organele de cercetare penală, pentru că există indicii serioase pentru săvârșirea a cel puțin două infracțiuni: abuz în serviciu și fals în declarații”, susține senatorul USR.
Proiectul inițial de pe Someșul Rece prevedea construirea a cinci microhidrocentrale (MHC) și captarea și băgarea râului pe țeavă pe mai mulți kilometri, numărul MHC-urilor fiind redus, ulterior, la trei. În urma scandalurilor legate de MHC-uri, România a intrat în infringement, fapt care obligat autoritățile să adopte mai multe acte normative prin care asemenea construcții au fost interzise pe cursurile de apă din ariile naturale protejate (situri comunitare propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră și rac). În Situl ROSCI0233 Someșul Rece au fost identificate mai multe specii de pești protejate, iar pescarii afirmă că au găsit dovezi ale prezenței vidrei. De râul Someșul Rece depinde habitatul și a altor specii protejate, de amfibieni, floră, dar și a unor familii de râși. Râul este unul dintre locurile preferate ale pescarilor sportivi, fiind unul în care se găsește lipan, specie afectată grav de MHC-urile construite în ultimii ani în România.
Sâmbătă, 30 martie, aproximativ o sută de persoane au participat la un protest împotriva proiectului, în comuna Măguri Răcătău, la care a fost prezent și senatorul USR Mihai Goțiu.
Protestul „Salvați Someșul Rece!
Numeroși pescari din Cluj-Napoca, Mureș, Timișoara sau Oradea, dar și diverse personalități sau oameni simpli și-au anunțat implicarea în această cauză. Acțiunea a fost organizată de Horea Petrehus și Mihai Vasilescu.
”Nevoia acestei mobilizări este datorată faptului că se intenționează reluarea proiectului de mutilare a râului Someșul Rece, prin secarea aproape completă a acestuia, ca urmare a unui proiect de amplasare a unor microhidrocentrale (MHC-uri) în zona încă sălbatică a cursului de apă.
Dupa ce opinia publică a fost informată privitor la impactul dezastruos al acestor construcții asupra biodiversității și peisajului, cazurile Capra și Buda, dar și altele, fiind notorii la nivel național, este inadminisibil ca în România anului 2019 să fie permisă construirea de MHC-uri pe râuri sălbatice, în arii naturale protejate desemnate pentru conservarea unor specii de pești, dar și a unor alte elemente de biodiversitate dependente de menținerea integrității râului (habitate de luncă cu arinișuri, vidră etc.).
Nu în ultimul rând, Someșul Rece este unul dintre ultimele râuri cu adevărat importante pentru practicarea pescuitului cu muscă artificială, zona vizată a fi distrusă ireversibil găzduind numeroase competiții ale acestui sport, inclusiv finale de campionat național!”, precizează organizatorii.
Persoanele prezente la protest au declarat că prin aceste construcţii vor muri foarte multe specii de peşti datorită faptului că va seca apa. Un alt reprezentant al asociaţiei a spus că firma care construieşte microhidrocentralele ar fi aruncat o substanţă toxică în apă care ar otrăvii peştii.
Cine se află în spatele afacerii
Firma ATS Energy Rece SRL este controlată acum de Sorin Bădău, însă prin această societate s-au perindat mai mulți oameni de afaceri cunoscuţi din Cluj-Napoca care sunt asociaţi cu Gabriel Cârlig, Eugen Bâlc sau Silviu Prigoană. În cadrul firmei au gravitat Adrian Victor Schiopu şi Dorin Săcară care, împreună cu Sorin Bădău, au fost norocoşii beneficiari ai retrocedărilor frauduloase făcute de ANRP. Spre exemplu, Şchiopu a primit de la ANRP aproape 30 de milioane de lei. Dorin Săcară, cunoscut investitor în domeniul energiei regenerabile, a făcut Şcoala de Ofiţeri în Telecomunicaţii (Sibiu), o cunoscută ”pepinieră” a băieţilor cu ochi albaştri. Cealaltă societate implicată în proiect, ATS Energy SRL este în prezent administrată de austriacul Mark Suer, având asociați juridici IMWND EELEMNTS GMBH și EXRGIE GMBH, ambele cu sediul în Austria.
