Ţarile vecine işi bat joc de limba romana
Chiar daca de decenii se vorbeşte despre eroziunea statului naţional, vecinii noştri cu ambiţii europene ţin cu dinţii de hegemonia din propriul teritoriu şi nu mai au loc de minoritatea romana, care are tupeul sa-şi ceara drepturile. Dupa ce ucrainenii au recunoscut limba „moldoveneasca”, sarbii au dat-o din nou cu bata-n balta angajamentelor luate faţa de Romania şi a refuzat accesul unor copii la invaţamant in limba materna.
Inaltul Comisar al OSCE pentru minoritaţile naţionale Knut Vollebaek s-a intalnit saptamana trecuta, la Petrovat, cu parinţii copiilor carora Serbia le-a refuzat dreptul de a studia in limba materna, limba romana, deşi au solicitat acest lucru, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. Inaltul Comisar al OSCE a sugerat parinţilor prezenţi la intalnire constituirea unei asociaţii care sa se afle in contact permanent cu OSCE şi care sa urmareasca punerea in practica a solicitarii studierii limbii materne in şcoala.
Discriminarea, la ordinea zilei
Ulterior, Knut Vollebaek, s-a intalnit şi cu preşedintele Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia, dr. Pedrag Balasevic, şi cu Parintele Boian Alexandrovic, Protopop al BOR de Dacia Ripensis, amandoi martori ai actelor discriminatorii ale statului sarb faţa de minoritatea romana. Printre cele mai recente conflicte ale sarbilor cu minoritatea romana se numara incalcarea dreptului la reprezentare politica, prin impunerea unui partid „romanesc” cu membri sarbi, manipularea chestionarelor şi a rezultatelor de la ultimul recensamant, incalcarea dreptului la religie, prin presiuni asupra clericilor romani, şi, cum a fost cazul menţionat mai sus, incalcarea dreptului la educaţie in limba materna.
Amintim ca Romania a cazut de acord sa sprijine accesul Serbiei la Uniunea Europeana numai dupa ce reprezentanţii ţarii vecine au semnat un protocol cu Guvernul roman, in care se angajeaza sa respecte toate drepturile minoritaţilor prevazute de Uniunea Europeana pentru romanii de pe teritoriul sau. Refuzul de a face posibila studierea limbii materne pentru copiii romani care au solicitat acest drept este un afront la adresa statului roman, prin incalcarea angajamentului luat la semnarea protocolului.
De altfel, sarbii nu s-au „potolit” nici dupa ce oficialii romani au cerut in mod repetat incetarea presiunilor asupra minoritaţii romaneşti. In luna ianuarie, Consiliul Naţional al Minoritaţii Rumane, a adoptat “limba vlaha” ca limba oficiala a romanilor/vlahilor din Timoc, care ar urma sa fie scrisa cu caractere chirilice. Reacţia partidelor şi asociaţiilor romanilor/vlahilor din Timoc este trimiterea imediata la Delegaţia Comisiei Uniunii Europene la Belgrad şi la Reprezentanţa OSCE la Belgrad a unei scrisori de protest, in care arata ca „in perioada alegerilor pentru consiliile naţionale, Consiliul Naţional Vlah/Ruman a fost constituit pe baza campaniei murdare pentru alegeri, urmata de invitaţii la poliţie pentru a fi interogaţi cetaţenii de naţionalitate vlahe / romane şi de urmarirea penala a reprezentanţilor autentici vlahi / romani. (…)
Limba vlaha şi moldoveneasca
In acest fel, partidele care sunt şi astazi la putere in Republica Serbia au preluat conducerea Consiliul Naţional Vlah/Ruman pentru a arata la Comunitatea Internaţionala faptul ca se respecta drepturile minoritaţii. Pe de alta parte, scopul lor a fost asimilarea forţata şi completa a vlahilor / romanilor. Cel mai uşor se poate asimila un popor prin distrugerea limbii materne, şi avand in vedere ca vlahii / romanii vorbesc limba romana, cel mai simplu mod de asimilare se produce prin crearea unui nou limbaj artificial şi noi caligrafii, care va crea confuzie in randul populaţiei şi care in timp va crea o alta naţiune separata de identitatea originara a poporului nostru, şi care va disparea in cele din urma.
In acest scop, ilegal ales Consiliul Naţional Vlah/Ruman ca un organism care trebuie sa faca eforturi pentru a pastra identitatea naţionala a vlahilor / romanilor, a programat şedinţa Consiliului Naţional Vlah pe data de 28.12.2011 şi a pus pe ordinea de zi adoptarea deciziei despre aşa-numita caligrafie valaha. Prin acest lucru Consiliul Naţional Vlah inca o data s-a dovedit a fi nelegitim. Acest act a provocat indignarea populaţiei valahe / romane din zona şi in ziua cand avea loc şedinţa a fost planificat un protest in faţa primariei Petrovaţ pe Mlava, unde trebuia sa aiba loc şedinţa. Şedinţa a fost apoi suspendata, iar o a doua o putem aştepta in a doua jumatate a lunii ianuarie, cu aproximaţie data de 24.01.2012., o zi semnificativa pentru istoria şi cultura romanilor. Cu ocazia unei astfel de decizii care creeaza o limba artificiala şi o naţiune artificiala se pot aştepta proteste ale adversarilor prezentei decizii.”
Iar sarbii nu sunt singurii care işi bat joc de limba romana. Moldovenii şi ucrainenii, mana in mana, vor sa marginalizeze limba romana, unul dintre principalii factori de coeziune ai minoritaţii (şi in cazul Moldovei, punem spune majoritaţii) romaneşti.
Rada de la Kiev a aprobat, in urma cu doua saptamani, in prima lectura un proiect de lege care prevede ca limba ucraineana este singura limba de stat, dar garanteaza utilizarea limbilor regionale, printre care limbile moldoveneasca, romana, rusa, belarusa, bulgara, armeana, gagauza, germana, greaca moderna, poloneza, slovaca, maghiara. Astfel, Ucraina recunoaşte limba moldoveneasca ca fiind diferita de limba romana, acţiune cu clare implicaţii politice.
”Este vorba de o prima lectura a unui proiect de lege, iar intrebarea este daca distincţia dintre limba romana şi limba moldoveneasca preluata in acest proiect de lege este valida. Trebuie sa spunem cateva lucruri. Unu, nu exista diferenţe intre limba moldoveneasca şi limba romana incat este rezonabil, ca din punct de vedere romanesc, sa spunem simplu ca exista o limba romana care e vorbita in diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o alta problema. Romania nu accepta existenţa unei limbi moldoveneşti, distincta de limba romana”, a precizat Andrei Marga.
Cu jalba la OSCE
Ministrul de externe a subliniat faptul ca aceasta poziţie a Romaniei este ”in deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academica din Republica Moldova, care a spus mereu ca e vorba de aceeaşi limba, de limba romana”. Pe de alta parte, aceasta distincţie facuta intre limba romana şi cea moldoveneasca este ”şi in atenţia Inaltului Comisar pentru Minoritaţi al OSCE, domnul Vollebaeck in atenţia Consiliului Europei, in competenţa directa a carora intra şi tratarea acestor probleme, şi acestea au formulat o serie de recomandari in acest sens”, a mai precizat Marga.
Moldovenii de peste Prut, mai precis cei cu interese politice filoruseşti, au insistat dintotdeauna ca naţiunea lor este una distincta de cea romana, şi ce dovada mai buna de autodeterminare naţionala decat o limba proprie? In urma cu caţiva ani, autorul Vasile Stati publica un dicţionar care avea pretenţia sa traduca limba moldoveneasca in limba romana, o absurditate care a starnit proteste in randul grupurilor naţionaliste şi nu numai. Pe coperta controversatului dicţionar a lui Stati apare aşa numita harta a „Moldovei Mari” iar dupa lansare a fost e promovat in majoritatea şcolilor din Republica Moldova de catre Mihail Garbuz, preşedintele organizaţiei care militeaza contra Romaniei, Patrioţii Moldovei.
Referitor la prima ediţie, mai mulţi critici atat moldoveni cat şi romani anunţau ca adevaratul scop urmarit prin aparitia asa-zisului „dicţionar moldovenesc-romanesc" al lui Vasile Stati – cel care şi-a obţinut titlul de doctor prin lucrarea „Falsificatorii burghezi ai adevarului despre limba moldoveneasca" era unul cu o coloratura politica. In opinia mai multor lingvişti de la Chişinau, scopul pentru care respectivul dicţionar şi-a facut apariţia a fost acela de a reduce prestigiului limbii romane vorbite in Republica Moldova ca limba de cultura, ca limba cu bogate tradiţii literare. Potrivit unor sure citate de Romanian Global News din Kiev, cei care au facut lobby pentru ca romanii sa fie desparţiţi in “moldoveni “ şi romani au fost stataliştii de la Chişinau, unul dintre ei fiind ministrul de externe Iurie Leanca, care personal a insistat pentru recunoaşterea separata a limbii “moldoveneşti”, care ar corespunde termenului din Constituţia Republicii Moldova.
Diana Gabor
