Trei experţi vor evalua cele 166.000 de hectare disputate de FBORB şi Statul Roman
Un nou termen al procesului in care Fondul Bisericii Ortodoxe din Bucovina (FBORB) cere statului roman retrocedarea a 166.000 de hectare de padure a avut loc saptamana trecuta la Curtea de Apel Cluj. In faţa completului de judecata, cele doua parţi au dezbatut necesitatea efectuarii unei expertize cu privire la intregul terenurilor cerute, dupa care s-a ajuns la contre puternice cu privire la identitatea experţilor şi a parţii care va trebui sa suporte cheltuielile.
Cearta pe numarul experţilor şi pe costul expertizei
La Curtea de Apel Cluj este pe rol un proces in care Fondul Bisericii Ortodoxe din Bucovina (FBORB) cere retrocedarea a circa 166.000 de hectare de padure, aproximativ o treime din suprafaţa Bucovinei, terenuri cu o valoare totala calculata la suma de 3,5 miliarde de euro. In faţa judecatorilor clujeni s-au prezentat atat reprezentanţii FBORB, ai carur avocaţi au Tudor Vasile şi Tudor Bogdan, dar şi reprezentanţii regiei Romsilva şi a Ministerului de Finanţe. Condus de preşedintele secţiei civile a Curţii de Apel, judecatorul Valentin Mitea, completul a dezbatut necesitatea efectuarii unei expertize cu privire la terenurile care sunt cerute, expertiza solicitata de statul roman prin Romsilva. „Am constatat ca este nevoie de o expertiza, avem nevoie de incheierea unei executari, trebuie sa vedem ce mai exista in proprietate, cine este proprietatr, cat se mai intinde dreptul şi aşa mai departe” a declarat avocata regiei Romsilva. De cealalta parte, avocaţii FBORB au aratat ca din anul 2000, de cand a inceput procesul, Romsilva ştia bine ce se cere şi avea timp destul sa se documenteze şi sa-şi depuna obiectivele. Dupa ascultarea celor doua parţi, completul de judecata a dispus efectuarea expertizei cerute, menţionand ca este irelevant cauzei faptul ca Romsilva are un nou şef care nu este familiarizat in detaliu cu dosarul, acest lucru neputand duce la intarzierea cauzei. „In ruma expertizei se va stabili daca vreunul dintre terenuri este afectat de construcţii , precizandu-se daca acestea sunt ridicate anteruar preluarii de catre stat in 1949. In plus prin expertiza se va stabili daca terenurile sunt afectate de utilitaţi publice sau private, va trebui sa se faca referire la situaţia juridica a imobilelor precizandu-se daca cu privire la terenurile litigioase s-au emis unor persoane fizice sau juridice titluri de constituire a dreptului de proprietate, plus sa se indice suprafeţele de teren cu privire la care s-au emis asemenea titluri intocmindu-se un plan de situaţie”, a precizat judecatorul Valentin Mitea.
Acesta a mai adus in atenţia parţilor ca experţii care urmeaza sa efectueze expertiza trebuie sa fie competenţi, dornici sa mucneasca şi de incredere şi a intrebat opozanţii daca pot cadea de acord asupra numelor acestora. Intrucat numele propuse de catre FBORB au fost imediat refuzate de catre reprezentanţii Romsilva, judecatorul i-a intrebat cu privire la numarul experţilor pe care ii propun. Astfel , daca FBORB a cerut un numar de 19 experţi pentru a grabi efectuarea expertizei şi, implict a procesului, cei de la Romnsilva au cerut 1 maxim 3 experţi. Dupa consultarea Codului de Procedura Civila (CPC), completul Curţii de Apel Cluj a decis admiterea unui numar de trei experţi care vor efectua studii si rapoarte de specialitate pentru intreaga suprafaţa de 166.000 de hectare de padure şi terenuri. Avocaţii FBORB, vizibil afectaţi de modul in care se desfaşurau lucruile, au cerut instanţei ca partea care va trebui sa suporte cheltuielile aferente expertizei sa fie in totalitate Romsilva, din moment ce ei sunt cei care au propus-o. Avocata Romsilva s-a opus, anunţand pe un ton ironic ca „daca suntem saraci nu ar trebui sa facem procese”, o afirrmaţie total in afara spiritului echitaţii şi justiţiei, conform caruia oricine, indiferent de orice considerente cu atat de cel material, trebuie sa aiba acces la justiţie sau la un proces echitabil. Dupa ascultarea celor doua parţi, jduecatorul Valentin Mitea a stabilit ca plata cheltuielilor cu expertiza va fi suportata de ambele parţi in egala masura, anuntand ca urmator termen de judecata va fi pe data de 20 iulie.
Documente in limba gotica si germana
Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB), prin Arhiepiscopul Sucevei si a Radautilor, a cerut Curtii de Apel Cluj sa retina faptul ca in cartile funciare depuse la dosar exista mai multi termeni care trebuiesc explicati, iar termenul de „Eigebtumsrecht” se traduce prin „drept de proprietate”.In aceeasi ordine de idei, F.B.O.R.B a adus in atentia instantei clujene faptul ca temenii „eigentum” si „ „besitz”, care apar in documentele aduse ca proba, desemneaza notiunile de „proprietate” respectiv „posesie”.
La dosar F.B.O.R.B isi mai sustine pretentiile prin faptul ca Regia Nationala a Padurilor a- Romsilva- Directia Silvica Suceava a recunoscut atat faptul ca Fondul este proprietar cat si intinderea si localizarea proprietatii inca din anul 2000. In sustinerea celor precizate F.B.O.R.B a depus copii dupa adrese ale Directiei Silvice Suceava catre ocoalele silvice din subordine in vederea aplicarii prevederilor Legii 1/2000 cu identificarea suprafetelor de padure aflate in administrarea acestora, pe fostii proprietari.
In acest sens, F.B.O.R.B a depus la dosar si copii ale cartilor funciare avand subliniate parcelele revendicate, copii dupa extrasele de carte funciara eliberate de birourile de carte funciara din judetul Suceava si acolo unde este cazul traducerea inscrisurilor din limba germana, mai precis din gotica in germana cu caractere latine apoi traducerea in limba romana, de catre un traducator autorizat.
Sutele de mii de hectare revendicate de catre F.B.O.R.B au la baza documente vechi de sute de ani, majoritatea in limba germana,c are atesta faptul ca F.B.O.R.B ar detine un drept de proprietate. Numita cu titlul „Bukowinaer Gr.Ort. Religionsfond”, F.B.O.R.B apare ca avand titlul de „Eigemtunsrecht”, adica de proprietar, in sute de documente.
Dintre acestea, e F.B.O.R.B arata in fata instantei clujene faptul ca in baza actului de la data de 18 mai 1902 si in baza incheierii Judecatoriei Vama nr.36/37 10 martie 1937, sau actului din data de 28 iulie 1887 in baza Judecatoriei Vama, s-a mentionat ca proprietar F.B.O.R.B. La dosar sunt depuse sute de astfel de documente care atesta ca F.B.O.R.B ar fi proprietar, cel putin pe hartie, a zeci de mii de hectare, majoritatea in zona istorica a Bucovinei dar nu numai.
Jumatate din Bucovina facuta cadou Fondului de catre Imparat
Intr-o adresa catre Regia Nationala a Padurilor Directia aflata la dosar, Regia Nationala a Padurilor Directia Silvica Suceava arata istoricul proprietatilor apartinand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala si a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispozitiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca provenienta toate averile manastiresti ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafata Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox si a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogatie formata din paduri, fanete si pajisti, mosii si sate, bogatie ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauti, a manastirilor si schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafata Bucovinei si provenea din daniile facute acestor asezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul si boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea.Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezolutia prea inalta privind desfiintarea unor manastiri si intrebuintarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezolutii si ordonante imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.
Articolul XV al Constitutiei Dualiste din 1867 prin care s-a garantat pentru fiecare religie, a stabilit si dreptul de administrare autonoma a averii bisericesti. Fondul si-a extins proprietati prin cumpararea de la stat in anul 1870 a circa 70.000 de hectare, zona muntoasa de la Campulung la Vatra Dornei, si a rascumparat intr-o perioada de cateva decenii drepturile de servitute devenind libera de sarcini, prin cedarea unor suprafete de terenuri acoperite de paduri catre obstile locale ale populatiei existente in zona.
Dupa Unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918, forma legala de administrarea a fondului este data de articolul 39 din Legea pentru organizarea bisericii ortodoxe, publicata in monitorul Oficial nr.97/6.5.1925, care stipula ca „Fondul religionar greco-oriental din Bucovina este si ramane o fundatie de sine statatoare, care va purta de acum inainte denumirea de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.”
Conform extraselor de carte funciara, fondul a fost proprietar al acestor terenuri pana in anul 1948, atunci cand in baza Constitutiei din 13 aprilie 1948 toate padurile au trecut in proprietatea statului.
Sabin Ripan
