Inca un magistrat contribuie la dispariţia increderii in justiţie
De la Judecatorii pana la Curţi de apel şi la Inalta Curte, toate instanţe au contribuit cu cate un reprezentant magistrat la scaderea credibilitaţii Justiţiei romane. Cel mai recent caz, cel al procurorului Maximilian Balasescu condamnat la 5 ani de inchisoare pentru luare de mita, arunca din nou cu noroi in imaginea oricum deja şifonata a intregului sistem de justiţie. Gazata de Cluj va prezinta cateva dintre cele mai rasunatoare cazuri de magistraţi certaţi cu legea penala şi impactul acestora asupra opiniei publice.
Inca un magistrat infractor
De la luare de mita la trafic de influenţa sau alte infracţiuni de corupţie, opiniei publice i-a fost dat sa vada in ultimii ani faptul ca magistraţii pot fii cu nimic diferiţi faţa de un infractor comun. Ocuparea unei funcţii de procuror sau judecator s-a dovedit a nu fi deloc incompatibila cu sfera infracţionala, iar exemple au fost destule in ultimii ani. Un ultim asemenea episod a fost cel legat de condamarea la inchisoare a procurorului Maximilian Balasescu, acuzat de luare de mita. Trimis in judecata de catre procurorii DNA la data de 23 februarie 2012 , Maximilian Balasescu, fostul procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Ilfov, a fost acuzat de primirea unei sume de 100.000 euro drept mita, bani gasiţi la un flagrant pe numele altei persoane,Cristian Ene, trimis şi el in judecata in acelaşi dosar alaturi de Marian Simirianu. In urma unui proces care a durat mai puţin de trei luni, timp in care inculpaţii s-au aflat in stare de arest, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o sentinţa in sensul condamnarii lui Max Balasescu la cinci ani de inchisoare cu executare pentru luare d emita, Cristian Ene şi Marian Simirianu fiind gasiţi vinovaţi petnru complicitate la luare de mita şi fiind condamnaţi la patru ani de inchisoare. De menţionat ca in luarea deciziei de condamnare, judecatorul Curţii de Apel Bucureşti a aratat ca nu exista niciun dubiu cu privire la savarşirea infracţiunii sau a idenitaţii faptuitorului, respingandu-i lui Max Balasescu toate apararile formulate. Cu toate ca sentinţa pronunţata nu este una definitiva, ea putand fi atacata cu recurs, ea a adus din nou in discuţie problema principala a justiţiei romane, lipsa increderii justiţiabilului in magistrat.
Nici alţi procurori nu s-au sfiit sa fure
Un alt caz celebru de infractori in randul reprezentanţilor Ministerului Public a fost finalizat tot in acest an şi tot cu o soluţie de condamnare la ani de inchisoare. In dosarul privind examenul fraudat privind promovarea in magistratura, fostul procuror general adjunct Georgeta Gabriela Ghita a fost condamnata de ca tre Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru comiterea infractiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii. Conform deciziei Inaltei Curţi din acest dosar, magistraţii Eugen Cojocaru şi Gheorghe Dumitru au fost condamnaţi la trei ani de inchisoare cu executare şi confiscarea a 15.000 de euro, Gheorghe Bucur şi Gheorghe Cerbeanu au fost condamnaţi la doi ani şi şase luni de inchisoare cu suspendare condiţionata pe un termen de incercare de cinci ani, iar Gabriela Ghiţa şi Sterian Guli au fost condamnaţi la doi ani de inchisoare cu suspendare condiţionata pe un termen de incercare de cinci ani.
Incredibilul caz de trafic de influenţa in lumea magistraţilor a aratat opiniei publice modul in care se poate ajunge judecator sau procuror daca ştii pe cine trebuie. Conform acuzaţiilor aduse de procuroii DNA, in cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, procuorul Gheorghe Dumitru i-ar fi dat lui Bucur mai multe bunuri (bauturi alcoolice, vin şi whisky), pentru ca acesta, prin influenţa pretinsa asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sa-i determine sa intervina asupra membrilor Comisiei de examinare in scopul promovarii examenului in funcţia de conducere vizata.
In urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea in postul de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Piteşti.
De asemenea, in noiembrie 2007, Sterian Guli, candidat pentru promovarea in funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru a obţinut de la Gabriela Ghiţa o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma sa se desfaşoare in 25 noiembrie 2007.
Judecatori care iau mita sau care fac promisiuni
Din randul magistraţilor, nu doar procurorii, ci şi judecatorii au facut subiectul condamnarilor in ultimii ani, in ultima vreme nume grele fiind acuzare de fapte de corupţie. La sfarşitul anului trecut, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) decidea condamnarea judecatoarei Georgeta Buliga de la Curtea de Apel Iaşi – Secţia civila si pentru cauze cu minori şi de familie la 4 ani şi 6 luni de inchisoare cu executare.
La data de 24 decembrie 2010, procurorii DNA au dispus trimiterea acesteia in judecata, in stare de arest preventiv, a Georgetei Buliga, in sarcina ei reţinanu-se infracţiunile de luare de mita şi trafic de influenţa. Conform unor informaţii publciate de cotidianul Buna Ziua Iaşi, judecatoarea Georgeta Buliga nu se jena sa ceara pe faţa sume importante de bani pentru doua colege de birou. Aceasta fusese inregistrata audio-video in propria casa, insa de frica sa nu se auda ce zice, vorbea mereu in şoapta.
Probabil insa cel mai notabil şi cunoscut dosar de corupţie in care este implicat un judecator este cel al lui Florin Costiniu, nici mai mult nici mai puţin decat fostul şef al Secţiei Civile a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a fost trimis in judecata impreuna cu intreg lotul „Voicu”. Acesta a fost gasit vinovat de savarşirea infracţiunii de trafic de influenţa şi a fost condamnat la pedeapsa de trei ani de inchisoare cu suspendare, avand ca termen de incercare pentru suspendarea sub supraveghere o perioada de şase ani de zile.
Increderea im justiţi este pe cale de dispariţie
Sondajele ultimilor ani au aratat faptul ca romanii au o incredere tot mai scazuta in justiţie. Astfel, intre anii 2000-2010, doar intre 20 şi 28% dintre respondenţi declarau ca au incredere in actul de justiţie şi in magistraţi, cele mai scazute valori inregistrandu-se in anii 2007 şi 2008. In anul 2009 increderea in justiţie a inregistrat cel mai mare procent de dupa Revoluţie 30% dintre justiţiabili declarandu-se increzatori in aceasta instituţie fondamentala a statului. Daca la ora actuala nimeni nu se mai mira atunci cand aude ca un magistrat, fie el judecator sau procuror, este trimis in judecata pentru fapte de corupţie. Daca in ultimii ani numarul magistraţilor trimişi in judecata şi condamnaţi a fost in creştere, lucruile nu pare a se domoli cat de curand in acest sens. Numarul mare al achitarilor pe articolul 10 din CPP litera a) care prevede ca fapta nu exista arata inca o data ca procuroii nu numai ca nu-şi pregatesc dosarele şi acuzaţiile aşa cum ar trebui, dar exista suspiciuni intemeiate ca ar putea lucra nu numai in interesul justiţiei dar şi in cel propriu. Exemplificative in acest sens sunt dosarele „Gazeta 2” şi cel al manipularii pieţei de capital, instrumentate de procurorul-şeful DIICOT Cluj Mircea Hrudei, in care oamenii de afaceri Arpad Paszkany şi Horea Ciorcila, doar ca aceştia sa fie ulterior achitaţi. Inca nu se ştie cand vor vi acesti procurori traşi la raspundere pentru abuzurile pe care le comit, cert este ca Romania va mai peirde mutle procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pana cand lucrurile vor reveni la normal.
Sabin Ripan
