Inca o expertiza la „Jaful de la BT”
Este nevoie de inca o expertiza in celebrul dosar „Jaf la Bt”, dupa ce Curtea de Apel Cluj a admis cererea procurorului de a se reevalua inalţimea unuia dintre atacatori. Mai precis, procurorul a cerut reevaluarea inalţimii celui care a patruns in casierie pentru ca despre el se presupune ca ar fi fost Bogdan Baciu, tanarul achitat pe fond.
La ultimul termen de judecata din faţa Curţii de Apel al dosarului in care Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au fost trimişi in judecata sub suspiciunea ca ar fi comis jaful asupra sucursalei din cartierul Manaştur a Bancii Transilvania, instanţa a trebuit sa se pronunţe din nou cu privire la efectuarea unei expertize. Procurorul de caz a aratat ca se impune efectuarea unei noi expertize datorita faptului ca primele ar fi fost cu greşeli. „Este necesara efectuarea unei noi expertize cu privire la imaginile din timpul atacului, iar la Institutul de Criminalistica din cadrul IGPR exista specialişti inalţi şi cu inalte valori etice”, a aratat procurorul. Acesta a continuat aratand ca „nu exista niciun dubiu cu privire la cel identificat ca fiind Andrei Hosu, in schimb cerem efectuarea expertizei doar pentru atacatorul care a intrat in incinta casieriei. Datorita faptului ca acesta se afla in mişcare a fost mai greu sa-i fie stabilita inalţimea. Conform specialiştilor, expertul care a efectuat expertiza nu a procedat corect atunci cand a calculat inalţimea celui care a intrat in casierie” .
De cealalta parte, avocaţii celor doi tineri s-au opus unei noi expertize, incercand sa convinga instanţa asupra faptului ca nu numai nu se mai impune, dar ar şi intarzia inutil derularea procesului. Vlad Hosu, unul dintre avocaţi, a declarat ca “in cursul urmaririi penale inculpaţii au cerut de mai multe ori expertiza dar procurorul s-a opus. In faza de judecata, unul dintre cei cinci specialişti din ţara, din partea Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI, a efectuat expertiza cu inalţimea, nu mai este nevoie de inca una”. De aceeaşi parere a fost şi Tiberiu Ban, un alt avocat al celor doi tineri, care a adaugat insa faptul ca “eventual s-ar mai putea cere un supliment de expertiza, dar nu una noua”.
Dupa ce i-a intrebat daca au de dat declaraţii, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu menţinandu-şi declaraţiile şi neavand nimic de adaugat, instanţa s-a pronunţat cu privire la efectuarea expertizei. Astfel, judecatorii curţii au stabilit ca este necesara reefectuarea expertizei stabilind ca termen de predare a numelor experţilor parte data de 29 iunie, iar ca urmator termen de judecata data de 12 septembrie. Este de amintit ca Tribunalul Cluj, ca instanţa de fond, l-a achitat pe Bogdan Baciu motivand ca nu a participat la jaful de la BT, condamnandu-l in schimb la pedeapsa de 17 ani inchisoare cu executare pe Andrei Hosu.
Expertiza SRI le-a fost favorizabila
De doua ori pana acum, Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a intocmit un raport favorabil celor doi tineri, care practic ii scotea ca nevinovaţi. In urma constatarilor ştiintifice efectuate cu privire la inalţimea celor doi, reiese cu multa claritate faptul ca Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au participat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai puţin decat persoana care apare in inregistrare şi despre care anchetatorii au susţinut ca este el. In raport este calculata cu mare precizie inalţimea atacatorilor, calculand ca “persoana 1”, care apare in camerele de supraveghere ale bancii şi care este asimilata lui Baciu, ar avea o inalţime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta in timp ce Vlad Hosu, avocatul parţilor, a prezentat instanţei o adeverinţa medicala eliberata de Policlinica Studenţeasca cu puţin timp inainte de jaf, document in care este precizata in mod clar inalţimea acestuia, şi anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se inscrie nici in marja de eroare. In cazul lui Andrei Hosu, inalţimea calculata de SRI este mult mai apropiata de inalţimea reala. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind in casieria bancii şi despre care anchetatorii susţin ca ar fi Andrei Hosu, are o inalţime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o inalţime de 1,72 cm.
Acelasi raport venit de la SRI releva inca o data posibila lipsa de identitate intre atacatorii de la banca şi inculpaţii din dosar. Conform constatarilor ştiintifice, “persoana 2”, asimilata lui Bogdan Baciu, are o masura la picior masurata de 29,8 centimetri, in timp ce “persoana 1”, asimilata lui Andrei Hosu, are o masura de 29,35 cm la picior. Adica Baciu ar avea piciorul mai mare decat a lui Hosu, lucru care in realitate este fix invers.
Conţinutul raportului efectuat in Germania
In urma stabilirii ca deosebit de importanta a probei ADN, judecatorul Tribunalului Cluj decidea efectuarea unei expertize in acest sens de catre o instituţie specializata din strainatate, costurile fiind suportate de familiile celor doi. Expertiza ADN venita din Germania a contribuit de demonstrarea nevinovaţiei celor doi tineri, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, raportul excluzand varianta ca cei doi sa fie autorii jafului. In concret trebuiau sa fie analizate trei probe genetice, un fir de par de la locul jafului care s-a consumat, o urma consumata şi ea gasita pe o clanţa şi o scandura din lemn de la ghişeu. Dupa analiza acesteia din urma, specialiştii Eurofin Forensics, firma specializata din Germania, au stabilit ca nu este posibil ca cei doi sa fi lasat urmele ADN, deci practic sa fie jefuitorii. Raportul emis de catre institutul de specialitate din Germania arata urmatoarele faptul ca: “Analizele molecular-genetice efectuate pe urma 2 manerul uşii şi 1 – firul de par, nu au avut rezultat. In consecinţa se stabileşte ca pe aceste obiecte purtatoare de urma nu se gaseşte material celular propice efectuarii analizei ADN. Analizele molecular-genetice a urmei 5 – manerul mobilei au condus la stabilirea unui profil parţial compus din puţine caracteristici. Datorita calitaţii precare a ADN-ului nu a fost posibila stabilirea unui model ADN. De asemenea nu este posibila potrivirea cu suspecţii sau cu persoana in cauza. Analiza molecular-genetica a materialului celular nu a condus in cazul urmei 003 – scandura de lemn, partea cu 6 gauri, la stabilirea de caracteristici ADN concrete, ci numai la multiple identificari de secvenţe. In consecinţa, nu a fost posibila realizarea unui model ADN. De asemenea nu este posibila potrivirea cu suspecţii sau cu persoana in cauza. Rezultatul analizei molecular-genetice a materialului celular in cazul urmei 003 – scandura de lemn, partea cu doua gauri, a fost un amestec de caracteristici provenind de la mai mult decat o persoana. Acest rezultat se potriveste pentru comparaţie directa cu suspecţii. Pe baza caracteristicilor ADN diferite, persoanele de comparaţie, Andrei Dan Hosu nascut la data de 29.10.1989 şi Bogdan Baciu nascut la data de 23.08.1989 sunt excluse ca fiind cele care au lasat aceste urme”.
Expertiza in procesul penal
Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
Sabin Ripan
