George Soros sprijina suspect Primaria Cluj-Napoca
Rromii de la Pata Rat devin o problema din ce in ce mai acuta pentru Cluj-Napoca dupa ce problema a fost ignorata de autoritaţi in ultimii zeci de ani. Astfel, dezvoltarea comunitaţii rroma de la Pata Rat a ajuns sa numere pana la 2.000 de suflete acum, care işi traiesc existenţa de pe urma rampelor de gunoi. In contextul in care rampele se vor inchide, acei oameni nu vor avea din ce trai, crescand posibilitatea ca in zona sa se dezvolte criminalitatea. George Soros, cunoscutul miliardar maghiar care a dat un tun de 1 miliard de dolari in 1992 la Bursa din Londra, sprijina Primaria Cluj-Napoca cu 50.000 de dolari pentru realizarea de proiecte care ar putea ajuta la rezolvarea situaţiei romilor de la Pata Rat. Ciudat este ca, foştii reprezentanţi ai Open Society din Romania, dar şi un istoric clujean de mare calibru avertizeaza ca investiţiile lui Soros in aceste chestiuni ar putea fi cu dublu efect. Reamintim ca Soros a sprijinit atat opoziţia proiectului de la Roşia Montana, dar a avut şi acţiuni in cadrul companiei care dezvolta proiectul minier, Roşia Montana Gold Corporation(RMGC).
Boc intarziatul, fara cunoştinţe de asocieri
Organizaţia Naţiunilor Unite(ONU) prin intermediul unui departament de-al sau, United Nations Development Programme (UNDP) vine la Cluj-Napoca sa colaboreze cu Primaria municipiului Cluj-Napoca in elaborarea de proiecte cu o posibila finanţare europeana. Sursa finanţarii acestor proiecte este miliardarul George Soros, care investeşte in comunitatea rroma din Cluj-Napoca inca din 1997. Culmea este ca intenţia miliardarului nu este de a le oferi locuri de munca şi incluziune sociala, ci sa ii foloseasca ca pe o forţa de munca ieftina şi sa aiba astfel mai multe de caştigat. Primarul Emil Boc declara insa la intrebarea reporterilor Gazeta de Cluj ca nu ştie cine este in spatele finanţarii fundaţiei Soros. Mai multe decat atat, Consiliul Local nu a aprobat o astfel de colaborare, fapt ce probabil urmeaza sa se petreaca la prima şedinţa. Ciudat este ca proiectele ar trebui depuse pana la sfarşitul lunii, iar echipa lui Emil Boc cu toata finanţarea suspicioasa din partea miliardarului ar putea sa ramana fara proiectele europene.
Colaborarea, semnata de Apostu
Ceea ce nu a zis Emil Boc in conferinţa de presa este ca asocierea dintre Primaria municipiului Cluj-Napoca şi United Nations Development Programme(UNDP) a fost semnata de fostul primar, Sorin Apostu, acuzat de fapte de corupţie. Daca protocolul iniţial a fost semnat in iunie 2011, rezultatele incep sa apara abia dupa un an, datorita faptului ca in contractul iniţial nu era menţionat nimic despre surse de finanţare şi despre eventualele posibilitaţi de furnizare a banilor pentru proiecte.
“Scopul acestor proiecte este rezolvarea problemei rromilor in aria Pata Rat şi in zona metropolitana. Clujul nu işi mai poate permite sa ignore aceasta problema, a rromilor de la Pata Rat. Proiectul nostru sper ca va fi unul model. Pe de o parte sa respectam graficul de implementare a acestui program. Pana in 31 iulie trebuie sa fie identificate tipurile de proiecte care sa fie supuse spre aprobare şi finanţare astfel incat sa incepem. Eu salut prezenţa la Cluj-Napoca a unui reprezentant UNDP in Romania. I-am asigurat de sprijinul total şi direct al municipalitaţii in rezolvarea acestei probleme. Va fi un program de bune practici pentru Romania”, anunţa Boc in conferinţa de presa.
Problemele, nerezolvate in timp
George Soros este cunoscut pentru mecenatul sau cu multe beneficii pentru propriile afaceri. De aceea investeşte in comunitatea rroma din Cluj-Napoca inca din 1997 şi in cea din Romania inca din 1992. A construit pentru aceştia chiar o fabrica de ciment şi i-a ajutat sa işi dezvolte afaceri cu nuiele. Insa ceea ce nu vrea Soros este sa reuşeasca o incluziune sociala totala a acestei comunitaţi şi integrarea ei spre o mai buna colaborare cu comunitatea locala. Miliardarul intenţioneaza ca relaţiile sa se imbunataţeasca pana la un anumit nivel, de unde ar putea interveni şi profita la maxim. Asemenea a fost şi cazul investiţiei de la Roşia Montana, dupa cum a explicat Lucian Nastasa, reputat istoric. Fostul colaborator al lui Soros in Cluj, Adam Gabor, a explicat ca in momentul in care miliardarul nu a mai avut interes sa investeasca in Cluj-Napoca le-a taiat finanţarile treptat, pana in anul 2005 cand nu le-a mai dat niciun şfanţ.
Pata Rat, noua Roşie Montana a gunoaielor
Trebuie sa disociem acţiunile de afaceri a lui Soros şi acţiuni de mecenat. Soros este prezent in Romania la scurta vreme de la caderea comunismului şi a contribuit prin banii lui la dezvoltarea sau crearea unei societaţi deschise sau deschiderea noastra spre o economie de piaţa liberala. Pe de alta parte, in ceea ce-i priveşte pe rromi, Soros nu de acum investeşte in chestia asta. Banii nu sunt gestionaţi intotdeauna coerent. O mulţime de bani care ar trebui sa ii ajute efectiv pe aceşti rromi se pierd pe salarii pe fel de fel de bonusuri ale intermediarilor. Soros Baci, scuzaţi-mi neacademismul, el investeşte nişte bani care ii scoate din circuitul impozabil al Statelor Unite sau depinde de unde işi are banii. Ştiţi foarte bine ca prin fundaţia Soros s-au creat cateva programe pentru rromi, pentru a-i sprijini le-a construit o fabrica de caramida, cred ca acum 3-4 ani s-a desfaşurat un program prin care ţiganii din Secuime şi-au facut PFA(n.r. persoana fizica autorizata) pentru impletitul nuielelor. Pe de alta parte, daca te referi concret Soros sa investeasca banii aici el nu este un investitor de tipul acesta, el este un speculant. El face bani din specula financiara, el face bani din bani, scuzaţi-mi expresia care nu are o conotaţie neaparat negativa. El nu produce calculatoare ca pe urma sa le vanda.
Reţeaua de oameni a lui Soros
Intotdeauna in spatele acestor investiţii se ascunde pe de o parte mecenatul, nu trebuie sa uitam originea şi biografia lui Soros, insa pe de alta parte nu exclud ca in urma acestor investiţii se ascund şi crearea unor reţele de oameni fideli care in caz de ceva pot sa acţioneze şi in plan economic. Puteţi lua exemplul de la Roşia Montana. E foarte corecta implicarea, dar eu pun urmatoarea intrebare: el este acţionar la Gold Corporation, dar pe de alta parte fundaţia Soros din Romania faceau demonstraţii la Roşia Montana impotriva proiectului in timp ce Soros avea acţiuni la proiectul minier. Sunt lucruri care uneori scapa analistului empiric. In mod evident investiţiile lui Soros de la Pata Rat ar putea fi similare acţiunilor de la Roşia Montana. Poate oamenii aceia se vor implica in tehnologia care se va aplica la colectare gunoaielor” , a declarat Lucian Nastasa Kovacs.
Fonduri pentru rromi din 1997
“In 1997 ne-am intalnit inca pe vremea cand funcţionam ca o filiala pentru o societate deschisa in Romania. In acea perioada 1997-1998-1999 am acordat granturi pentru organizaţii din Cluj-Napoca. Nu mi se pare deloc o noutate, mi se pare un lucru firesc, ba mai mult cred ca in afara de fondurile europene, care ofera asemenea finanţari, ar fi nevoie de finanţari din partea bugetelor naţionale şi ar fi nevoie de o coordonare mai eficienta, mai profesionista a acestor activitaţi şi acestor fonduri pentru ca şi rezultatele sa fie mai bune. Noi am lansat nişte apeluri, iar organizaţiile rrome au venit cu proiectele lor. Pe de alta parte, parţial am facut in sensul ca am sensibilizat opinia publica”, a declarat Adam Gabor, fost coordonator al proiectelor Soros in judeţul Cluj.
Cifra: 10 asistenţi sociali lucreaza pe banii miliardarului George Soros: 6 de la UNDP şi 4 de la Primaria Cluj-Napoca
Sursa de finanţare a proiectului
50.000 dolari de la Open Institute
5.000 de dolari UNDP
5.000 dolari Primaria municipiului Cluj-Napoca
Tiberiu Hrihorciuc
