La mijlocul acestei luni, CJ Cluj a emis un comunicat de presă în care atrăgea atenția asupra faptului că pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca nu ar permite aterizarea/decolarea aeronavelor destinate zborurilor transcontinentale. Cu toate acestea, există două expertize care arată exact contrariul: noua pistă a Aeroportului Internațional Cluj Napoca este perfect viabilă pentru acest tip de aeronave. Noua dispută dintre administrația județeană și aeroport a adăugat un nou proces la lungul șir de litigii dintre Tișe și Ciceo.
La mijlocul acestei luni, CJ Cluj a emis un comunicat de presă în care atrăgea atenția că ”700.000 de clujeni au fost furați” prin faptul că pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca nu ar prevede o capacitate portantă pentru aeronavele mari de tip transcontinental. În cadrul comunicatului sunt lansate o serie de acuzații fără a fi probate printr-o expertiză tehnică. Acuzațiile sunt însoțite doar de mai multe fotografii în care se văd crăpături în asfaltul pistei.
”Consiliul Județean Cluj a stabilit construirea unei piste noi de 3.500 m, din care 2.190 – Etapa 1 s-a construit deja, cu o capacitate portantă stabilită în proiect de 114 PCN – capacitatea necesară pentru a ateriza avioane mari pentru zboruri transcontinentale. Pentru asta s-a și plătit suma uriașă de cca. 50 milioane de euro! Însă pista construită și gestionată de Aeroport are (conform unei expertize) doar capacitatea portantă de 66 PCN! Capacitatea portantă insuficientă a rezultat ca urmare a lucrărilor frauduloase făcute la aeroport și acoperite de aeroport. Asta înseamnă că și în situația prelungirii pistei la 3500 m, pe acest aeroport, nu va putea ateriza niciodată un avion transcontinental din lipsa capacității portante necesare. Aeroportul Cluj a plătit din buzunarul clujenilor o pistă de 114 PCN și, de fapt, s-a construit o pistă de 66 PCN, fraudând-se astfel masiv bugetul public. Cu alte cuvinte, s-a plătit ceva de către aeroport și s-a construit altceva, în condițiile în care prețul pistei a fost mărit de către aeroport fără licitație, cu 10 milioane de euro prin acte adiționale (constatate ilegale ulterior de către ANRMAP).
Este cea mai mare fraudă probabil din bugetul Clujului, iar persoanele responsabile vor trebui să răspundă. Indiferent câte articole va plăti aeroportul pentru a-și lăuda activitatea și a ataca Consiliul Județean realitatea este una singură: 700.000 de clujeni au fost furați prin construirea unei piste care este altceva decât s-a plătit!”, arată comunicatul semnat, nu de Alin Tișe, ci de ”conducerea executivă CJC”.
Drept dovadă, CJ Cluj atașează la mapa de presă a acestui comunicat o serie de fotografii în care se pot vedea câteva crăpături în asfaltul pistei aeroportului clujean, fără ca acest lucru să aibă vreo relevanță în stabilirea capacității de portanță. Expertiza la care se face referire nu apare în documentația CJ Cluj.
Reprezentanții aeroportului clujean au deschis un proces împotriva CJ Cluj pentru aceste acuzații.
Capacitate pentru aeronavele mari
Cu toate acestea, există două expertize referitoare la capacitatea de portanță a pistei care arată exact contrariul. Și anume că pista aeroportului clujean este capabilă să suporte manevrarea acestui tip de aeronave.
Una dintre expertize, “Elaborarea documentaţiei pentru determinarea capacităţii portante pentru pista de decolare – aterizare de 2100 m şi căile de rulare Golf şi Foxtrot de la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca” este realizată de Institutul de Proiectări pentru Transporturi auto, navale şi aeriene (IPTANA). Expertiza este făcută, în 2013 și spune clar că zona portantă are valoarea de 114 PCN. La capitolul ”Concluzii” se arată că ”În urma analizei rezultatelor investigațiilor efectuate pe tronsoane omogene, rezultă următoarele: Pista decolare-aterizare și căile de rulare Foxtrot și Golf cu numărul de clasificare PCN=114/R/B/W/T au capacitatea de deservire a 36500 mișcări echivalente ale aeronavei cu număr de clasificare ACN=114. Acostamentele PDA și ale căilor de rulare cu numărul de clasificare PCN=42/R/B/W/T au capacitatea de deservire a 36500 mișcări echivalente ale aeronavei cu numărul de clasificare ACN=42”.
Cealaltă expertiză tehnică a fost realizată anul trecut de compania Incertrans SA. În documentația “Determinarea capacităţii portante PCN Pista decolare aterizare de 3500 m, etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente cu suprafaţă de 117384 mp a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj” se arată că valoarea portantă este de 151 PCN. ”Capacitatea portantă a suprafețelor de mișcare ale Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj determinată prin metoda ACN/PCN este PDA: PCN=151/R/B/W/T, Calea de rulare FOXTROT PCN=157, Calea de rulare GOLF PCN=155, Platforma PCN=140”, arată concluziile expertizei.
Recepție făcută cu forța
În primăvara acestui an, președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj a fost obligat de judecători să facă recepția la pista Aeroportului Internaţional „Avram Iancu”. Mai bine de doi ani, conducerea administraţiei judeţene a refuzat să facă recepţia la noua pistă a aeroportului și la platforma APRON 4, investiţii în valoare de 50 de milioane de euro, pentru că ar prezenta degradări sau deteriorări inadmisibile încă din perioada de garanție.
Reprezentanții aeroportului clujean spun că pista îndeplinește toate cerințele necesare operării aeronavelor transcontinentale.
„Pista de decolare-aterizare a fost proiectată pentru o capacitate portantă de 105 PCN. După finalizarea acesteia și înainte de darea ei în exploatare în anul 2013, capacitatea portantă determinată a fost de 114 PCN, o capacitate suficientă pentru aterizarea aeronavelor mari pentru zboruri transcontinentale. În anul 2018, s-a determinat din nou capacitatea portantă a pistei, de experți în domeniu, rezultatul obținut a fost de 151 PCN. Această capacitate portantă va putea permite, după extinderea pistei, aterizarea aeronavelor de mare tonaj pentru efectuarea de zboruri transcontinentale.
Toate documentele care stau la baza determinărilor capacității portante a pistei au fost depuse la Consiliul Județean Cluj încă din anul 2013, pentru o corectă informare a autorității tutelare și implicit a tuturor clujenilor cu privire la obiectivul de investiții. Anexăm determinarea din anul 2013 a capacității portante, precum și pe cea din anul 2018, determinări realizate de experți în domeniul piste de aviație (n.red. le găsiți atașate la finalul textului). Solicităm conducerii executive a Consiliului Județean Cluj să facă publică expertiza tehnică, asumată și semnată de către un expert tehnic atestat corespunzător, care susține afirmația din comunicatul de presă”, se arată într-un comunicat Aeroportului Internațional Cluj Napoca.
Proiectul pistei a fost făcut de Iptana
În 2009, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat către Ministerul Transportului şi Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului Internaţional Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentaţia a fost aprobată de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar CJ Cluj a scos la licitaţie acest proiect valoarea estimată a proiectului ridicându-se între 60.000.000 şi 120.000.000 de euro, fără TVA. Singura societate care a participat la licitaţie, SC Romstrade, a câştigat dreptul de a construi această pistă. Proiectul noii piste a fost făcut de SC Iptana SA. Patronul societății este Cornel Mărtincu. El face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijină PSD-ul, creditându-l, în special, pe fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Mărtincu, chiar dacă este bucureștean, a înființat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a încheiat mai multe contracte de consultanță cu Bechtel. În Inframed, Mărtincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota în cadrul altor afaceri.
