Serbia, stat candidat la UE, ingradeşte drepturile a 250 mii de romani din Valea Timocului
Deşi legislaţia statelor africane nu acorda drepturi minoritaţilor sa se manifeste din punct de vedere cultural şi identitar, cei 3 mii de romani stabiliţi in Republica Sud-Africana se bucura de o parohie ortodoxa romaneasca, o biblioteca in limba romana şi o asociaţie romaneasca. Serbia, stat candidat la UE, ingradeşte drepturile a 250 mii de romani din Valea Timocului la o şcoala şi la o biserica romaneasca.
Comunitatea romaneasca din Valea Timocului a inceput o noua lupta cu autoritaţile sarbe pentru deschiderea unor şcoli şi biserici romaneşti. De la 2000 incoace, reprezentanţii romanilor timoceni au incercat sa introduca romana in şcoli, insa nu au reuşit, deoarece au existat mai multe forme de presiuni venite de la Belgrad. Aceeaşi reprezentanţi spun ca in Serbia nu exista o atmosfera democratica, in care un roman sa poata merge liber sa inveţe limba materna fara sa se gandeasca ca o sa aiba din aceasta cauza probleme la serviciu.
Jurj Zavişa, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura a Romanilor–Vlahilor din Serbia, susţine ca in anul 2009 mai multe organizaţii romaneşti din Valea Timocului au adunat semnaturi in 13 şcoli pentru a se ţine cursuri de romana.
In paşaport m-au inscris sarb. Dar eu sunt roman
«Am pregatit 20 de profesori care sa ţina lecţii pana in clasa IV. Toata documentaţia a fost aprobata de Ministerul Educaţiei de la Belgrad. Ministrul ne-a trimis o scrisoare semnata, prin care ne-a anunţat ca, din anul de invaţamant 2009—2010, avem dreptul sa studiem in limba romana cu elemente de cultura naţionala. Cand ne-am apropiat insa de inceputul anului şcolar, ni s-a spus: «Domnilor, ne cerem scuze. Dosarul l-am pierdut. Daca puteţi, depuneţi din nou». E clar ca a fost un joc al statului sarb, ca şi altele care au urmat», comenteaza Zavişa Jurj acţiunile statului sarb.
Liubomir Aleksandrovici
Liubomir Aleksandrovici are 80 de ani. S-a nascut in satul Malainiţa, la 20 km de comuna Negotin (Serbia Centrala). Batranul mi-a aratat mai multe fotografii facute la scurt timp dupa ce s-a intors de la armata. Fiecare poza are o istorie aparte. «Aici este o fotografie din armata, unde am invaţat sa cant la acordeon cantece romaneşti», ne spune el.
Batranul timocean işi cunoaşte bine istoria şi mi-a explicat in cateva cuvinte de ce sarbii prefera sa le spuna romanilor din Serbia Centrala «vlahi». «Eu sunt roman. Nu vlah. Sarbii au teama ca, daca ne-ar recunoaşte ca minoritate romaneasca, am putea sa ne unim cu Romania. De aceea prefera sa ne spuna şi sa promoveze termenul de «vlah». In documentul de la armata au scris ca sunt vlah-sarb. In paşaport sunt scris sarb. Dar eu sunt roman», declara cu fermitate Liubomir Aleksandrovici, care işi intrerupe din cand in cand povestirea pentru a mai canta cate un cantec popular.
Muma a tainuit pe romaneşte, noi pe vlaha, şi copiii pe sarbeşte
La Negotin, pe strada am intalnit mai mulţi vorbitori de romana. «La recensamantul din 2002 ne-am zis ca suntem sarbi pentru ca aici locuim. Eu tainuiesc pe romaneşte. La şcoala am invaţat sarbeşte. Muma noastra tainuia pe romaneşte. Noi tainuim pe «vlaina/vlaha» şi copiii pe sarbeşte», imi raspunde in limba romana Nicolya Iordanca, in varsta de 73 de ani.
Jachiţa din localitatea Mocrani (la 9 km de Negotin) vindea fructe şi legume pe marginea drumului. Femeia de 61 de ani imi vorbeşte in romana, aratandu-se nemulţumita ca in sat nu au şcoala. “In sat nu avem şcoala sarbeasca. Cu atat mai mult romaneasca. Copiii noştri invaţa in limba sarba. Se duc dimineaţa la Negotin. La opt şi jumatate trebuie deja sa fie la şcoala. La ora trei sunt acasa».
Valentina Milutinovici din Brestovaţ vindea pepene verde la piaţa din Negotin. Ea imi spune ca de la Negotin, Kladovo, Bor şi pana la Novi Sad pe malul Dunarii tot timpul s-a vorbit şi s-a cantat romaneşte. Valentina imi numeşte şi caţiva interpreţi de muzica populara din mai multe localitaţi romaneşti din Valea Timocului. “In Icubovaţ trebuie sa o intalniţi pe o fetiţa de 16 ani care canta super la vioara. Canta romaneşte. E cunoscuta in zona», imi sugereaza femeia.
Mihajla Vasiljevica
De 10 ani, Mihajla Vasiljevica este coordonator de programe la Centrul Cultural al Sarbilor din Kladovo. Pentru ca s-a declarat roman, risca sa ramana fara serviciu. «Eu sunt roman nu doar cu trupul, sunt roman şi cu sufletul. Am avut mai multe probleme acum caţiva ani. Directorul mi-a spus: nu poţi sa conduci cultura sarba daca te-ai declarat roman. Dar Serbia trebuie sa ştie ca, daca vrea sa adere la Uniunea Europeana, trebuie sa acorde drepturi minoritaţilor. Dreptul la şcoala romaneasca, la biserica, la presa in limba materna», mai subliniaza Vasiljevica.
Lucian Marina, o personalitate distinsa a vieţii cultural-ştiinţifice a romanilor din Serbia, mi-a povestit la Novi Sad despre drepturile celor peste 30 mii de romani din autonomia Voivodina. Comunitatea romaneasca din Voivodina se bucura de mai multe drepturi faţa de cei 250 de mii de romani din Valea Timocului. Are biserici romaneşti, presa şi şcoli romaneşti, asociaţii social-culturale romaneşti, şi asta datorita evenimentelor istorice din ultimele sute de ani. «Romanii din Voivodina au multe drepturi. Insa şi aici se propaga ideea de «vlahi» pentru a-i diviza pe romani», spune Marina.
IURIE SANDUTA
Ziarul de Garda
Sursa: rgnpress.ro
