Mafia lemnului din Marişel incendiaza padurile pentru a-şi acoperi infracţiunile
Saptamana trecuta, un incendiu a izbucnit in comuna clujeana Marişel, arzand hectare de padure şi provocand pagube insemnate. Conform mai multor persoane, focul nu a avut o cauza intamplatoare, la mijloc fiind vorba despre o incercare de a ascunde jafurile şi furturile de lemn care au ras, la propriu, padurile din Marişel.
Un incendiu de padure a izbucnit saptamana trecuta in comuna clujeana Marişel, cunoscuta pentru peisajele pitoreşti dar şi pentru resursele de lemn de care dispune. Conform informaţiilor puse la dispoziţia publicului de catre reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţa Cluj (ISU Cluj), lupta pompierilor cu focul a fost ingreunata de faptul ca zona cuprinsa de flacari se afla in apropierea unei vai, iar vantul extindea flacarile cu rapiditate. Chiar daca inca nu s-a emis un comunicat oficial cu privire la motivele pentru care au dus la producerea incendiului, sursele Gazeta de Cluj ne-au precizat ca responsabil pentru producerea focului ar putea fi chiar primarul comunei, care ar fi interesat de ascunderea unor grave nereguli.
Cine se presupune ca ar fi dat foc
Conform spuselor localnicilor din Marişel, incendiul produs saptamana trecuta ar fi inceput intenţionat, motivele fiind o cearta intre padurari. Mai precis, Roşu Ardelean, fostul padurar şi omul de incredere al primarului Mariş Traian, a trebuit sa predea ştacheta catre Matiş Violin, insa acesta din urma nu a vrut sa cada drept ţap ispaşitor pentru afacerile facute de alţii. Din cate se pare, Matiş Violin i-ar fi cerut fostului padurar Roşu Ardelean o situaţie cu privire la starea padurii pe care urma sa o conduca, la numarul de cioturi, la numarul de copaci taiaţi şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte nu a vrut sa semneze fara sa ştie in ce urmeaza sa se bage.
Locuitorii comunei Marişel susţin ca schimbarile facute in randul padurarilor sunt dirijate de primarul Mariş Traian şi de catre şeful Direcţiei Silvice Cluj, varul acestuia şi pe care il cheama tot Mariş Traian. Mai mult, aceştia susţin ca mutarea cantoanelor intre padurari are ca scop continuarea taierilor masive de lemn, fostul padurar Ruşu Ardelean fiind “omul de casa” a primarului Mariş Traian. Potrivit surselor Gazeta de Cluj, datorita faptului ca nou padurar nu a vrut sa preia cantonul fara o situaţie din care sa reiasa starea padurilor precum şi numarul copacilor taiaţi, a doua zi dupa discuţia contradictorie dintre acesta şi Roşu Ardelean s-a produs incendiul de padure. Coincidenţa sau nu, incendiul a mistuit cioatele copacilor taiaţi, astfel nimeni nu mai ştie caţi arbori au fost exploataţi ilegal. In plus, focul a mistuit nu doar resturi dar şi sute de copaci sanatoşi atat din padurea ocolului silvic Someşul rece dar şi din padurea aflata in composesoratul comunei Marişel.
Cam caţi bani se dau pentru un post de padurar
Mişcarile din funcţiile de padurari din comuna Marişel par sa aduca un profit frumuşel primarului comunei şi şefului Direcţiei Silvice Cluj, ambii pe nume Mariş Alexa.
Inainte de “primi” cantonul cate tocmai a luat foc, Matiş Violin a fost schimbat cu padurarul Vesa Alexandru. Potrivit oamenilor din sat, Vesa Alexandru şi-ar fi cumparat postul de padurar pentru suma de 50.000 de lei şi o gradina in Gilau. Contra acestei sume, padurarul işi poate desfaşura liniştit activitatea, şi anume taiatul lemnelor, industrie deosebit de profitabila. Din cate se pare, acesta nu este singurul care cotizeaza la primar. Datorita faptului ca schimbarile de cantoane s-au facut de pe o zi pe alta, la “apelul de seara”, mulţi au considerat ca aceasta este o ocazie deosebita de afaceri. Condorm unor surse, şi Balc Traian, un alt padurar ar fi dat bani pentru postul pe care il ocupa, mai precis 30.000 de lei pentru a primi un nou canton de la primarul Mariş Alexa.
Au mai fost plangeri penale pe numele primarului
Comuna Marisel, atestata inca din anul 1724, a fost mereu cunoscuta pentru bogatiile sale pe care locuitorii le numesc „aurul verde”, cu alte cuvinte padurile sale de foioase, faget, gorunul si stejar. Avand o populatie de circa 2000 de oameni, exploatarea si prelucrarea lemnului a fost mereu principala activitate a locuitorii comunei. Daca pana in urma cu cativa ani activitatile economice legate de masa lemnoasa se desfasurau in conformitate cu normele legale si cu respectarea limitelor in materie, o parte a locuitorilor au reclamat numeroase nereguli comise din cate se pare chiar de catre primar si apropiatii acestuia. Astfel, acestia se plang ca masa lemnoasa este exploatata in conditii de ilegalitate de catre oamenii edilului, care le-a limitat simplilor cetateni cantitatea de busteni prevazuta de lege. In plus, miliardele primite de la Consiliul Judetean drept cofinantare pentru proiectele de alimentare cu apa si canalizare, precum si pentru modernizarea drumurilor, au fost irositi fara a se simti vreo diferenta.
Cetatenii s-au plans in acest sens instantelor, primarul Traian Maris avand pe rol mai multe procese, potrivit surselor noastre, precum si Prefecturii, care a convenit sa acorde o audienta de urgenta unui grup de localnici in data de 3 iunie. In plangerea inaintata prefecturii, mai bine de 100 de semnatari, membri ai Composesoratului Marişel, cer punerea in posesie a unui teren de 4240 Ha, in prezent administrat de primarie. „In anul 1924, prin actul 292 au fost trecute din proprietatea statului in proprietatea fostilor iobagi 2163 iughere pasune si 3171 iughere padure. In momentul actual, ceea ce este trecut ca proprietate a primariei Marisel este considerat proprietate a statului roman”, se arata in plangere privind situatia terenului.
De asemenea, acestia cer masuri pentru oprirea exploatarii lemnului de pe acest teren, realizata, potrivit cetatenilor, de catre „oamenii primarului”. Problema cea mai mare, spun localnicii, este faptul ca multi din copacii taiati sunt nemarcati, fapt care reprezinta o incalcare a legii. In plus, si terenurile inregistrate la APIA reprezinta un punct conflictual in localitate. Dintre terenurile arendate in localitate, in majoritatea cazurilor este vorba de unul sau doua Ha. Exceptiile sunt, arata locuitorii din Marişel, terenuri intre 13 si 110 Ha, arendate de catre tatal, finii si nasii primarului Maris. Aceste terenuri ar aduce venituri suplimentare celor care arendeaza terenurile, prin subventiile oferite de stat pentru cultivarea acestora.
Prevenirea si stingerea incendiilor (Codul Silvic al Romaniei, legea nr. 46/2008)
Art. 48
Proprietarii padurilor, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al autoritatii publice centrale pentru administratie si interne.
Art. 49
Prefectii, primarii, consiliile judetene si locale, unitatile autoritatilor competente ale statului in domeniul protectiei civile, al combaterii efectelor calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce le revin, au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia.
Art. 50
Persoanele fizice care constata incendii in padure, in perdele forestiere sau pe terenuri degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire sunt obligate sa le anunte imediat celei mai apropiate unitati silvice si sa participe la stingerea lor.
