Dupa facultaţile fara bacalaureat, Andronescu vrea bacalaureatul fara facultate
Senatul a aprobat amendamentul la Legea Educaţiei adus de noul ministru, Ecaterina Andronescu, potrivit caruia absolvenţii de liceu pot opta intre un bacalaureat teoretic şi unul profesional. Cel din urma nu le da şansa sa aplice la facultate, dar le atesta tinerilor competenţele, pentru a-i ajuta sa se integreze pe piaţa muncii, considera Andronescu. Fostul ministru, Daniel Funeriu, spune insa ca aceasta e o masura total greşita.
Eşecul de la examenul de bacalaureat inregistrat deja de doua ori la rand a determinat Ministerul Educaţiei sa regandeasca acest prag pe care il au de trecut tinerii, creand doua tipuri de BAC: primul, similar celui de acum, un bacalaureat teoretic, şi un al doilea, nou pentru Romania, numit bacalaureat profesional. Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, acesta din urma va fi introdus incepand cu acest an şcolar, in cazul in care va fi adoptat de Senat, care este camera legislativa decizionala in acest caz.
Diploma pentru piaţa muncii
„Amendamentele pe care comisia le-a acceptat pentru Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului care gestioneaza examenul de bacalaureat nu schimba bacalaureatul aşa cum a fost el susţinut din 2009 incoace. In 2009, 2010, 2011, bacalaureatul s-a susţinut pe probele care se vor susţine şi in acest an şcolar 2012-2013. Adauga in plus diploma de bacalaureat şi examenul de bacalaureat profesional pentru cei care se reorienteaza spre piaţa muncii. Am facut acest lucru pentru ca, de regula, angajatorii, in momentul in care tanarul care nu a promovat examenul de bacalaureat vine sa se angajeze, ii reproşeaza ca nu a luat nici diploma de bacalaureat. Aceasta diploma pentru cei care merg spre piaţa muncii le confera intr-un fel o finalitate liceului şi le atesta competenţele. In plus prin conţinut aceasta forma de bacalaureat, bacalaureatul profesional adauga la competenţele pe care elevul le caştiga in timpul anilor de liceu”, a explicat ministrul.
Bacalaureatul profesional presupune probe diferite de cele ale examenului teoretic. Acesta va consta in susţinerea probelor de competenţa şi apoi a unui proiect sau proba practica şi lucrarea scrisa la disciplina Educaţie antreprenoriala. „Examenul acesta nu schimba conţinutul programei pe care ei au parcurs-o pe timpul anilor de liceu. Ca urmare, nu venim prin aceasta forma de examen cu elemente in plus pe care ei nu le-au facut la clasa, doar adaugam o forma in sprijinul celor care se orienteaza spre piaţa muncii”, a spus Ecaterina Andronescu.
Potrivit ministrului, probele din examenul de bacalaureat profesional cronologic vor fi programate in calendarul examenului inaintea probelor scrise de la examenul de bacalaureat naţional, astfel incat cei care vor sa poata susţine in continuare şi bacalaureatul naţional. „Probele de competenţe sunt comune şi la bacalaureatul naţional şi la bacalaureatul profesional. Daca elevul alege o forma sau alta este opţiunea lui şi a familiei lui. Nu este o decizie a şcolii, a MECTS sau a inspectoratului. Daca cineva care susţine bacalaureatul profesional vrea sa mearga spre invaţamantul superior şi se razgandeşte in aceeaşi sesiune, dupa o sesiune sau doua sesiuni de bacalaureat el se poate intoarce, susţine probele scrise de la bacalaureatul naţional şi dupa aceea are acces spre invaţamantul superior”, a mai explicat ministrul.
„Arunca in ridicol” examenul de maturitate
Senatorii au aprobat in unanimitate masura care le da dreptul elevilor, incepand cu anul viitor, sa aleaga noul tip de examen. Cei care vor urma ruta noului tip de bac vor primi o diploma cu ajutorul careia se vor putea angaja pe piaţa muncii, dar nu vor mai avea acces la facultate. Oficialii de la Ministerul Educaţiei estimeaza ca, pentru anul şcolar 2012-2013, vor fi 187.000 de elevi de clasa a XII-a. La aceştia se adauga cei peste 64.000 de candidaţi respinşi la examenul de anul acesta.
Aceasta masura nu a fost bine primita de reprezentanţii opoziţiei. Fostul ministru al Educaţiei, consilierul prezidenţial Daniel Funeriu, catalogheaza varianta bacalaureatului profesional drept o masura greşita, punctand ca prin aceasta metoda Guvernul vrea sa ia voturile celor care au picat examenul. „Este o masura total greşita, un fel de „bac cu buletinul”. Bacalaureatul trebuie sa fie trecut de cei care invaţa. Actualul Guvern vrea sa dea bacalaureatul şi celor care nu il merita. I-a intrebat cineva pe cei peste 100.000 de elevi care au luat bacul daca li se pare normal aşa ceva? Cred ca este pentru a lua voturile celor picaţi la bac. Oamenii aceştia chiar nu inţeleg nimic. Sper ca plenul Senatului sa nu voteze aşa ceva”, a precizat miercuri Funeriu, citat de Agerpres.
Funeriu considera ca o astfel de masura „arunca in ridicol” diploma de bacalaureat, despre care spune ca de doi ani de zile devenise o „mandrie”. „Dupa ce trei ani am pastrat stabilitatea, şi nu am schimbat de la an la an bacalaureatul, iar vine fiecare ministru cu experimente care dau instabilitate. Varianta corecta a bacalaureatului diferenţiat este prevazuta de legea educaţiei şi urma sa intre in vigoare pentru elevii care incep clasa a IX-a”, completeaza fostul ministru al Educaţiei.
Examen dupa cum bate vantul
Acesta a subliniat ca ideea bacalaureatului profesional este şi rezultatul presiunii „fabricilor de diplome”, care in urma unui bacalaureat serios nu mai au clienţi. „Aceasta masura va distruge invaţamantul profesional pe care eu l-am reintrodus. Elevii de la liceele teoretice au 80% succes la bac, ceea ce e normal. Cei de la tehnologic au 20% promovare pentru ca mulţi dintre aceşti elevi sunt trimişi la liceu in loc sa fie indreptaţi catre invaţamantul profesional. Aceasta forma de „bac cu buletinul” va trimite din nou zeci de mii de copii pe o cale care nu e a lor”, mai crede Funeriu.
Funeriu uita insa ca acest examen exista şi in Franţa, şi in Anglia, şi in Germania. Bacalaureatul profesional, care va fi susţinut din 2013, poate fi considerat un ajutor pentru absolvenţii de liceu care nu vor neaparat sa se faca ingineri, medici sau economişti, dar işi doresc sa devina buni meseriaşi, insa angajatorii le cer sa faca dovada promovarii unui examen serios.
In plus, aceasta nu este pentru prima data cand BAC-ul se schimba in ultimii ani. Dupa 1989, bacalaureatul a suferit numeroase modificari, cele mai multe introduse din mers, parca pentru a bulversa şi mai mult un sistem oricum instabil. Astfel, au fost perioade cand tinerii susţineau examenul la şase materii, acestea fiind diferite pentru profilul uman şi pentru cel real. Apoi, s-a trecut la trei discipline, dar tot in funcţie de profil, iar in ultimii ani, la cinci, respectiv patru materii.
Studii superioare fara bacalaureat finanţate de stat
In urma cu un an, Ecaterina Andronescu, impreuna cu Cristian Dumitrescu şi Titus Corlaţean, a iniţiat un proiect de lege care prevede ca absolvenţii invaţamantului liceal cu diploma de absolvire şi media de a absolvire de cel puţin 7, dar care nu au promovat examenul de bacalaureat pot sa urmeze un an pregatitor intr-o facultate, primind sprijin financiar de la stat la nivelul ajutorului de şomaj. In plus, iniţiativa prevede ca absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat pot sa beneficieze de finanţare in şcolile postliceale de stat.
In acest fel, pana la bacalaureatul de anul viitor, elevii vor beneficia de un an pregatitor. Dupa parcurgerea acestei etape, elevii vor da din nou bacalaureatul, iar in caz de reuşita vor avea echivalate creditele de studiu trecand astfel direct in anul II, potrivit Mediafax.
Daca nici in vara anului viitor nu vor reuşi sa obţina note de trecere la toate probele bacalaureatului, atunci nu vor mai avea decat varianta unei şcoli postliceale. Pregatirea organizata de universitaţi ar urma sa fie tot gratuita.
Diana Gabor
