Experţii cer 7 milioane de euro ca sa impace Biserica cu Statul
Procesul dintre Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei (FBORB) şi statul roman, prin Regia Naţionala a Padurilor- Romsilva, a continuat saptamana aceasta la Curtea de Apel Cluj. Obiectul judecaţii esre retrocedarea a circa 166.000 de hectare de padure, aproximativ o treime din suprafaţa Bucovinei, terenuri cu o valoare totala calculata la suma de 3,5 miliarde de euro. La aşa suma impresionanta, şi experţii se respecta şi cer aproximativ 7 milioane de euro pentru a evalua suprafaţa de padure.
Experţii desemnaţi pentru evaluarea celor 166.000 de hectare de padure care fac obiectul procesului dintre stat şi biserica şi-au exprimat pretenţiile financiare. Pentru a efectua expertiza, aceştia au cerut suma de 31 de milioane de lei, aproximativ 10 milioane de dolari sau 7 milioane de euro, suma care poate fi achitata in termen de doi ani. La un termen anterior, judecatorii Curţii de Apel au stabilit ca oricare ar fi suma care va trebui platita pentru expertiza, ea va fi suportata de ambele parţi procesuale, chiar daca Romsilva a cerut expertiza. Experţii au mai cerut un avans de 40% din valoarea totala a lucrarilor de expertiza, iar instanţa a stabilit ca cele doua parţi vor plati suma de 2,4 milioane de lei pana la urmatorul termen care va avea loc luna viitorare.
Daca iniţial FBORB a cerut un numar de 19 experţi pentru a grabi efectuarea expertizei şi, implict a procesului, cei de la Romnsilva au cerut 1 maxim 3 experţi. Dupa consultarea Codului de Procedura Civila (CPC), la un termen trecut, completul Curţii de Apel Cluj a decis admiterea unui numar total de trei experţi care vor efectua studii si rapoarte de specialitate pentru intreaga suprafaţa de 166.000 de hectare de padure şi terenuri şi care vor incasa intreaga suma de 31 de milioane de lei.
La ieşirea din sala de judecata, reprezentanţii FBORB s-au aratat nemulţumiţi atat de suma pe care trebuie sa o achite pana la termenul anterior, pentru ca nu ei au cerut efectuarea expertizei, dar şi de faptul ca inevitabila tergiversare a procesului duce la pierderea valorii padurilor care urmeaza sa fie retrocedate. Mai precis, in timp ce procesul nu avanseaza la Cluj, din motive procedurale şi juridice, padurile işi pierd valoare datorita defrişarilor care au loc cu sau fara ştirea Romsilva Suceava. „Angajaţii Romsilva taie padurea pe care trebuie sa ne-o predea, deşi are interdicţie din partea instanţelor de judecata Expertiza este inutila, are scopul doar de tergiversare a procesului, deoarece toate suprafeţele de padure sunt identificate cu exactitate. Nu avem de unde sa platim aceşti bani pe care ni-i pretind evaluatorii”, a declarat avocatul FBORB Vasile Tudor la ieşirea din sala.
Procesul de revendicare a inceput in anul 2001, dar prima soluţie s-a dat abia in martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul sa puna in deplina proprietate o suprafaţa de padure. Astfel, Direcţia Silvica Suceava şi statul roman, prin Ministerul de Finanţe, trebuie sa puna la dispoziţia Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei o suprafaţa de 166.813 ha de vegetaţie forestiera. Procesul a fost stramutat ulterior la Curtea de Apel Timişoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului şi a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de padure in favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. In urma recursului formulat de Regia Naţionala a Padurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj-Napoca.
Documentele pe care se bazeaza retrocedarea
Fondul Bisericesc Ordodox RomA¢n al Bucovinei (FBORB), prin Arhiepiscopul Sucevei si a Radauţilor, a cerut Curtii de Apel Cluj sa reţina faptul ca in cartile funciare depuse la dosar exista mai multi termeni care trebuiesc explicati, iar termenul de „Eigebtumsrecht” se traduce prin „drept de proprietate”.In aceeasi ordine de idei, F.B.O.R.B a adus in atentia instantei clujene faptul ca temenii „eigentum” si „ „besitz”, care apar in documentele aduse ca proba, desemneaza notiunile de „proprietate” respectiv „posesie”.
La dosar F.B.O.R.B isi mai sustine pretentiile prin faptul ca Regia Nationala a Padurilor a Romsilva, Directia Silvica Suceava a recunoscut atat faptul ca Fondul este proprietar cat si intinderea si localizarea proprietatii inca din anul 2000. In sustinerea celor precizate F.B.O.R.B a depus copii dupa adrese ale Directiei Silvice Suceava catre ocoalele silvice din subordine in vederea aplicarii prevederilor Legii 1/2000 cu identificarea suprafetelor de padure aflate in administrarea acestora, pe fostii proprietari.
In acest sens, F.B.O.R.B a depus la dosar si copii ale cartilor funciare avand subliniate parcelele revendicate, copii dupa extrasele de carte funciara eliberate de birourile de carte funciara din judetul Suceava si acolo unde este cazul traducerea inscrisurilor din limba germana, mai precis din gotica in germana cu caractere latine apoi traducerea in limba romana, de catre un traducator autorizat.
Sutele de mii de hectare revendicate de catre F.B.O.R.B au la baza documente vechi de sute de ani, majoritatea in limba germana,c are atesta faptul ca F.B.O.R.B ar detine un drept de proprietate. Numita cu titlul „Bukowinaer Gr.Ort. Religionsfond”, F.B.O.R.B apare ca avand titlul de „Eigemtunsrecht”, adica de proprietar, in sute de documente.
Padurile primite cadou de la imparat
Intr-o adresa catre Regia Nationala a Padurilor Directia aflata la dosar, Regia Nationala a Padurilor Directia Silvica Suceava arata istoricul proprietatilor apartinand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala si a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispozitiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca provenienta toate averile manastiresti ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafata Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox si a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogatie formata din paduri, fanete si pajisti, mosii si sate, bogatie ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauti, a manastirilor si schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafata Bucovinei si provenea din daniile facute acestor asezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul si boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea.Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezolutia prea inalta privind desfiintarea unor manastiri si intrebuintarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezolutii si ordonante imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.
Sabin Ripan
