Conform unor opinii, procedura numirii noului Procuror şef al Romaniei şi a şefului DNA este ilegala. Unele voci susţin ca demersul Ministrului Justiţiei este admirabil,d ar in acelaşi timp criticabil, din moment ce subjuga independenţa decizionala intr-un asemenea domeniu sensibil in ochii instituţiilor europene. Numirea şefilor de parchete pare a fi un subiect de interes politic, pana la urma, din moment ce actualul Executiv ar putea putea fi acuzat de nerespectarea prevederilor legale naţionale in vigoare. Pe langa toate acestea, in joc mai este pusa şi suveranitatea legislativa naţionala in faţa „indicaţiilor” organizaţiilor internaţionale.
Ordonanţele din partea UE contrazic prevederile legale interne
Numirea procurorului şef al Romanie şi al DNA a fost mereu un subiect sensibil, atat din puncte de vedere al intereselor grupurilor politice cat şi din perspectiva relaţiei Uniunii Europene cu sistemul nostru de drept. Situaţia actuala, in plin proces de numire, nu face excepţie de la regula ultimilor ani, din moment ce noile directive din partea instituţiilor UE ne impun, practic, reglementari care sunt impotriva legilor interne aflate in vigoare. Astfel, din partea Uniunii Europene, prin Jose Barroso si Viviane Reading s-a solicitat o „procedura transparenta”, care daca aparent pare bine intenţionata şi legitima, in fapt submineaza sistemul de drept autohton indicaţiilor venite de afara. Este vorba despre faptul ca Ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, care conform prevederilor legale naţionale este titularul exclusiv al dreptului de a face propunerile de numire a procurorului general al Romaniei, adjunctilor acestuia, a şefului DNA şi adjuncţilor acestuia, din cate se pare a fost nevoita sa achieseze la propunerile internaţionale.
O miza, pana la urma, politica
Miza principala a alegerilor şefilor Ministerului Public transcende, din cate se pare, relaţiile de vasalitate dintre sistemul juridic romanesc şi directivele tot mai insistente ale Uniunii Europene in domeniul juridic. Din cate se pare, premierul Victor Ponta, jurist de profesie, nu s-a opus sub nicio forma solicitarilor şi recomandarilor venite din partea diplomaţilor Jose Barroso si Viviane Reading, care deşi militeaza pentru o “procedura transparenta” in numirea procurorilor cheie in stat, incalca legislaţia şi normele in vigoare autohtone. Ba chiar mai mult, europarlamentara Monica Macovei, ea insaşi fosta ministra a justiţiei, pare sa adere la opiniile europene, chiar daca pe timpul mandatului dansei nu le-a agreat şi nu le-a pus in practica atunci cand i-a pus in funcţie pe actualii şefi de parchete.
Situaţia ivita odata cu incideţa simultana a celor doua norme in vigoare, cea europeana şi cea autohtona, a creat in tot acest timp mediul propice ivirii unor tensiuni intre instituţiile fundamentale ale justiţiei romaneşti, mai precis intre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Justiţiei. Astfel, CSM-ul a cerut schimbarea unor prevederi procedurale, referitoare la locul unde vor avea loc interviurile de selecţie,fapt cu care Mona Pivniceru nu este de acord. Reprezentanţii CSM au cerut ca interviurile sa nu mai aiba loc la Ministerul Justiţiei ci in plenul Consiliului, motivand ca astfel acestea vor putea fi transmise in direct pe internet pe site-ul CSM-ului şi astfel vor fi indeplinite condiţiile privitoare la transparenţa impuse de forurile europene. Uniunea Europeana a cerut transparenţa totala in procedura de numire a conducerii Ministerului Public şi DNA,dezbatere publica asupra candidaţilor, care sa includa publicarea tuturor nominalizarilor, CV-urilor şi planurilor de acţiune ale candidaţilor, planurile de management sa fie insoţite şi de o declaraţie de intenţie, prin care fiecare candidat sa-şi expuna viziunea pe care o are asupra instituţiei pe care vrea sa o conduca şi concluziile comitetului de selecţie sa fie facute publice. Ba mai mult, din informaţiile aparute in presa se pare ca PDL-ul şi CSM-ul susţin “procedura transparenta” ceruta de instituţiile europene, CSM dorind ca aceasta instituţie sa fie cea care sa faca in cele din urma propunerile catre preşedintele Romaniei, acesta fiind un demers care se poate intoarce oricand impotriva ministrului Mona Pivniceru şi a actualului Guvern. Implementarea unei asemenea masuri, nelegala din punct de vdere al prevederilor legale naţionale, ar putea lasa pe viitor loc de interpretare in detrimentul actualului Executiv, acesta putand fi acuzat ca a numit in mod nelegal şefii Ministerului Public şi ai DNA-ului. Faptul ca Ministrul Justiţei, Mona Pivniceru, pare sa fi ignorat recomandarile UE, a atras critici dure din partea CSM-ului. Expertul anticorupţie Laura Ştefan a criticat dur procedura şi criteriile de selecţie stabilite de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru:"Mi se pare ca intreaga procedura este o mare gluma. Cred ca este absolut de neconceput ca cineva din sistemul judiciar sa ia o decizie de cariera atat de importanta in numai cinci zile. Pregatirea unui plan de management in numai cateva zile e un indiciu ca procedura are deja nişte persoane care sunt favorite pentru ocuparea acestor funcţii", declara in urma cu puţin timp Laura Ştefan intr-un interviu acordat presei.
Justiţia care ar trebui sa fie independenta, sta dupa ordine internaţionale
Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat in urma cu doua saptamani, dupa intalnirea cu premierul Victor Ponta, ca pentru atingerea de catre Romania a obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, este deosebit de important ca numirea procurorului general şi a şefului DNA sa fie derulata "corect şi transparent".Potrivit unei scrisori inaintate de catre secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day, se solicita Ministerului Roman al Justiţiei sa organizeze selecţia pentru funcţia de procuror general al Romaniei şi pentru cea de procuror-şef al DNA pe criterii de profesionalism şi moralitate, regulile de concurs sa fie anunţate din timp pentru a se oferi şansa mai multor magistraţi de a se pregati temeinic, iar procedurile selecţiei sa fie transparente.
Potrivit legislaţiei, propunerile facute de Ministerul Justitiei in urma selecţiei trebuie sa obţina avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dupa care numirea in funcţii este facuta de preşedintele Romaniei.
Mandatul Laurei Codruţa Kovesi in funcţia de procuror general al Romaniei se incheie la 2 octombrie, in timp ce mandatul lui Daniel Morar la conducerea DNA, care expira pe 12 august, a fost prelungit de procurorul general pentru şase luni.
Calendarul selecţiei
18 – 24 septembrie: depunerea cererilor de inscriere, pentru una sau pentru ambele funcţii de conducere, insoţite de celelalte inscrisuri menţionate
18 septembrie – 1 octombrie: depunerea la Cabinetul ministrului Justiţiei a unui proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participa
25 septembrie: afişarea la sediul Ministerului Justiţiei şi publicarea pe pagina Internet a acestuia a listei procurorilor care indeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie, cu menţionarea celor care au optat pentru ambele funcţii de conducere, lista cererilor respinse, cu indicarea motivului respingerii (nedepunerea inscrisurilor, neindeplinirea condiţiei de vechime, etc.), precum şi programarea interviurilor
2 -3 octombrie: susţinerea interviului
4 octombrie: afişarea la sediul Ministerului Justiţiei şi publicarea pe pagina Internet a rezultatelor selecţiei
Sabin Ripan
