Chiar daca adoptarea amendamentelor propuse de UDMR Legii Arhivelor a fost declarata neconstituţionala, iniţiatorii au revenit asupra actului normativ, astfel ca acesta a trecut tacit de Senat marţea trecuta. Camera Deputaţilor va fi forul decizional pentru amendamentele care prevad restituirea in intregime a arhivelor confiscate de comunişti bisericilor.
Legea propusa de UDMR privind restituirea unor documente din Arhivele Naţionale catre cultele religioase a fost adoptata marţi tacit de plenul Senatului, dupa ce adoptarea sa anul trecut a fost declarata neconstituţionala.
„Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al Romaniei odata intrate, potrivit legii, in depozitele Arhivei Naţionale şi/sau ale serviciilor judeţene ale Arhivei Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate in custodie sau preluate in mod abuziv de la cultele religioase in baza Decretului 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civila catre Oficiile de Stare civila, respectiv Decretul nr 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste Romania, modificat prin decretul Consiliului de Stat nr 206/1974”, se arata in proiectul de lege depus de trei deputaţi UDMR – Marton Arpad, Kerekes Karoly şi Mate Andras, avocatul turdean ales in colegiul 10.
Numai daca sunt condiţii de conservare
Potrivit ziare.com, legea prevede ca fondurile se retrocedeaza episcopatelor cultelor respective, iar retrocedarea in natura se va face doar daca beneficiarul asigura conservarea şi accesul publicului şi daca aceste condiţii nu se respecta dupa retrocedare, fondul arhivistic este preluat inapoi de Arhivele Naţionale, se arata in iniţiativa UDMR. Fondurile vor fi microfilmate cu prioritate şi microfilmele raman in administrarea Arhivelor Naţionale.
Senatul este prima Camera sesizata pe acest proiect de lege. Comisia juridica şi comisia pentru administraţie publica din Senat au dat un raport comun de respingere şi au explicat ca „propunerea legislativa a ramas fara obiect deoarece, chiar in sesiunea trecuta, plenul Senatului a adoptat Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale, care pune de acord proiectul de lege cu decizia CCR nr.1575 din 7 decembrie 2011”.
In decembrie 2011, Curtea Constituţionala a decis ca legea prin care cultelor religioase le-ar fi fost retrocedate documente in original de la Arhivele Naţionale nu corespunde legii fundamentale a statului roman. Curtea Constituţionala a Romaniei (CCR) a respins modificarile propuse iniţial Legea arhivelor, decizia fiind luata cu unanimitate de voturi. Judecatorii au decis ca legea a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului, prevazut de Legea fundamentala.
Judecatorii au acceptat o contestaţia depusa de USL la noua Legea a Arhivelor Naţionale, votata de Camera Deputaţilor in luna noiembrie a anului trecut, la propunerea UDMR. Maghiarii au introdus in proiectul de lege un amendament conform caruia arhivele confiscate de comunişti cultelor religioase ar fi retrocedate in original bisericilor. Opoziţia a atras atenţia ca legea nu defineşte clar caracterul abuziv al confiscarii şi nici nu precizeaza cine ar trebui sa-l stabileasca, deşi modul in care au fost preluate este esenţial in procesul de retrocedare.
Patrimoniul naţional in pericol
Specialiştii considera ca aceasta iniţiativa poate avea efecte extrem de negative pentru pastrarea patrimoniului de arhiva, chiar daca retrocedarea catre cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului in perioada comunista respecta principiul proprietaţii. Printre documentele preluate de stat se numara registrele confesionale, care au capatat valoare genealogica, manuscrise ale breslelor şi alte bunuri culturale cu valoare istorica.
“Incalcarea principiului bicameralismului a fost un argument puternic şi cred ca şi faptul ca, de exemplu, daca Arhivele Naţionale trebuie sa elibereze documente de stare civila, nu poate face acest lucru pe baza de copii. Numai o autoritate de stat poate elibera aceste documente, iar bisericile nu au acest statut. Judecatorii Curţii Constituţionale au votat in unanimitate respingerea acestei legi”, a declarat istoricul Vasile Lechinţan. „Am citit ca Marton se gandeşte cum sa revina asupra acestei legi cu amendamentele propuse de UDMR. Chiar daca nu se lasa, pe noi ne intereseaza doar ca forul Curţii Constituţionale a respins aceasta lege, e un lucru care conteaza enorm”, arata Lechinţa.
Intr-un interviu acordat Gazetei de Cluj, Vasile Lechinţan a subliniat ca „Arhivele Naţionale sunt instituţii unde sunt comorile patriei şi patrimoniul naţional. Şi constituţia Romaniei prevede apararea patrimoniului naţional. Cum sa fie aparat patrimoniul naţional prin aceasta lege daca tu scoţi dintr-o instituţie sigura şi dai in sute şi sute de locuri o arhiva, care cuprinde unicate?”
Intrebat daca e de parere ca presiunea societaţii civile a avut vreo influenţa asupra deciziei Curţii Constituţionale, Vasile Lechinţan a declarat ca nu se indoieşte de acest lucru. „Instanţa suprema, Curtea Constituţionala, s-a documentat mult inainte sa ia aceasta decizie şi a ţinut cont şi de poziţia societaţii civile. Oricum, erau suficiente aceste doua argumente pentru ca legea sa fie respinsa”, a adaugat istoricul.
Scrisori de protest
Amintim ca Vasile Lechinţan a fost unul din semnatarii unui memoriu inaintat Parlamentului, referitor la amendamentele propuse de UDMR la noua Lege a Arhivelor Naţionale. Alaturi de istoricul clujean au semnat memoriul academicieni, profesori, cercetatori, precum şi societaţi culturale din Romania şi din America.
“Din partea iniţiatorilor acţiunii de conştientizare a opiniei publice interne şi internaţionale asupra efectelor nocive a votului Camerei Deputaţilor asupra Legii de modificare a Legii Arhivelor Naţionale, dand gir propunerii deputatului UDMR Mártón Árpád Francisc de retrocedare in natura catre creatorul arhivelor confesionale şi punand astfel in pericol kilometri intregi de documente unicat de arhiva de o valoare inestimabila, ţinem sa mulţumim Curţii Constituţionale a Romaniei pentru faptul ca a declarat, in unanimitate, drept neconstituţionala aceasta lege, ceea ce este – pentru toţi romanii – un motiv in plus de incredere in aceasta instituţie fundamentala a statului roman.
Astfel salvandu-se arhivele de la o aventura periculoasa pe care le-o sortise Camera Deputaţilor, s-a demonstrat, şi cu aceasta ocazie, ca o democraţie poate sa funcţioneze cand naţiunea ia atitudine şi ca in ultimul moment se poate intoarce cu 180 de grade un derapaj periculos de la binele comun al societaţii, de la prevederile Constituţiei şi de la drumul spre progres şi consolidare al statului roman”, se arata in scrisoarea de mulţumire a mai multor asociaţii şi personalitaţi care au condamnat votul dat de Camera Deputaţilor.
Din camera in camera, la Curtea Constituţionala
La inceputul lunii martie 2011, trei deputaţi UDMR au depus o iniţiativa in Parlament care viza modificarea legii Arhivelor Naţionale. Potrivit acestui amendament, cultele religioase ar putea solicita Arhivelor Naţionale retrocedarea in natura a documentelor preluate in timpul regimului comunist.
In aceeaşi luna, Comisia pentru cultura a Camerei Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind restituirea arhivelor bisericeşti confiscate. In prima varianta propusa de UDMR, legea a trecut de Senat, dar a picat la Camera Deputaţilor. Tentativa UDMR din primavara nu a reuşit sa treaca de parlament, insa in luna octombrie Camera Deputaţilor a fost pusa in faţa unei a doua incercari a maghiarilor. In 24 octombrie, in Camera Deputaţilor s-a propus trecerea prin procedura de urgenţa a proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale. Discutarea proiectului de lege s-a amanat, insa nu s-a anulat. Doua saptamani mai tarziu, in 8 noiembrie, legea trece cu 123 de voturi pentru şi 110 de voturi impotriva, majoritatea din partea opoziţiei.
In ceea ce priveşte poziţia deputaţilor clujeni, la primul vot majoritatea s-au pronunţat impotriva legii sau au ales sa se abţina. Astfel, din cei opt deputaţi de Cluj prezenţi la şedinţa (Vasile Soporan fiind absent, iar scaunul lui Palfi Zoltan fiind vacant), doar trei au votat pentru. Este vorba de deputaţii PDL Daniel Buda şi Adrian Gurzau şi deputatul UDMR Mate Andras. Unul dintre deputaţii PDL, Petru Calian, a ales sa se abţina de la vot. Acesta a motivat poziţia sa privind noua lege a arhivelor prin faptul ca se opune adoptarii sale in forma amendata de UDMR.
Diana Gabor
