Un nou val de audieri a avut loc saptamana aceasta la Cluj in dosarul de şantaj „Ziua de Cluj”. Martori şi parţi vatamate au dat declaraţii in faţa magistraţilor clujeni cu privire la faptele pentru care Florin Asimionesei, fostul patron al publicaţiei „Ziua de Iaşi” şi Alin Tocan, fostul redactor şef, au fost trimişi in judecata. Instanţa a fixat un nou termen de judecata pentru data de 2 noiembrie, termen la care vor avea loc noi audieri.
Audieri noi pentru aceiaşi martori
Un nou termen al dosarului de şantaj „Ziua de Iaşi” a avut loc saptamana trecuta la Curtea de Apel Cluj, instanţa insarcinata cu judecarea recursului in cauza. Florin Asimionesei şi Alin Tocan au fost trimişi in judecata sub acuzaţia de şantaj, in rechizitoriu procurorii DNA susţinand ca aceştia ar fi obţinut de la diverse persoane, oameni de afaceri şi politicieni, sume de bani sub forma contractelor de publicitate pentru publicaţiile pe care le conduce. Daca instanţele de fond şi apel, respectiv Judecatoria şi Tribunalul Cluj, i-au gasit nevinovaţi, achitandu-i pentru toate capetele de acuzare, Curtea de Apel Cluj a decis casarea in intregime a sentinţei de fond şi a reţinut cauza spre rejudecare. Daca la primul termen de recurs din 14 septembrie s-a cerut o amanare pentru angajare de avocat, la termenul de saptamana aceasta judecatorii Curţii au reaudiat persoanele care s-au constituit parţi vatamate şi un nou martor, numita Popa Azenaida.
Martorii işi amintesc tot mai multe
Dupa ce Florin Asimionesei şi Alin Tocan au refuzat sa faca o noua declaraţie, menţinandu-le pe cele date in urmarirea penala şi pe fond, judecatorii Curţii de Apel au procedat la ascultarea parţilor vatamate. Primul care a fost audiat a fost omul de afaceri Budenu Ioan, care a declarat ca işi menţine declaraţia data anterior şi işi menţine şi calitatea de parte vatamata. Acesta a aratat ca in anul 2003 un reporter al publicaţiei „Ziua de Iaşi” l-a contactat pentru a se intalni şi i-a cerut o suma cuprinsa intre 15.000 şi 18.000 de euro, pentru a sponsoriza ziarul. Reporterul i-ar fi spus acestuia ca publicaţia trece prin „vremuri grele” şi este nevoie de bani. Budenu Ioan susţine ca a refuzat total solicitarea de sponsorizare, afirmand ca „mai bine ma spanzur de bec decat sa dau banii respectivi”. Omul de afaceri şi-a mai amintit ca vizita reporterului de la „Ziua de Iaşi” a avut loc exact in aceeaşi zi in care urma sa primeasca la fabrica sa de produse alimentare vizita ambasadorului Uniunii Europene. Acesta din urma venise pentru a vedea personal cum s-au desfaşurat investiţiile din fonduri europene efectuate la firma pe care o patrona.
Budeanu Ioan a declarat ca din ziua imediat urmatoare refuzului de a sponsoriza „Ziua de Iaşi”, in publicaţia respectiva au inceput sa apara o mulţime de articole defaimatoare la adresa sa şi a firmei sale, articole care au fost publicate neintrerupt timp de trei ani. „In tot acest timp am fost mereu contactat de ziarişti de la „Ziua de Iaşi”. La un moment dat am vorbit cu domnul Tocan, care mi-a zis ca ma sfatuieşte sa dau banii ca altfel o sa-mi fie afectata atat afacerea cat şi familia”, a susţinut Budeanu Ioan.
Un aspect interesant este faptul ca deşi omul de afaceri susţine ca işi menţine declaraţiile date anterior in fazele anterioare ale procesului, nici in faza de urmarire penala nici in cea de judecata pe fon acesta nu a declarat ca i s-ar fi cerut suma de 15.000-18.000 de euro, detaliul pe cate acum, in recurs, şi-a aminteşte foarte bine. Budeanu Ioan s-a constituit parte vatamata pentru suma de patru miliarde de lei vechi, aproximativ 10.000 de euro.
Urmarit penal, Relu Fenechiu declara la Cluj :„Aş fi putut ajunge ministru!”
Cea mai aşteptata marturie a fost cea a deputatului PNL Relu Fenechiu, care a candidat şi pentru funcţia de primar al Iaşului in anul 2004.
Relu Fenechiu, care s-a constituit parte vatamata in dosar a declarat ca a avut mult de suferit in urma materialelor publicate de publicaţiile lui Florin Asimionesei. Acesta a declarat magistraţilor Curţii de Apel ca in urma presiunii mediatice inceputa de „Ziua de Iaşi” impotriva sa in anul 2004 şi-a pierdut mariajul. Acesta a declarat ca in anul 2005, datorita faptului ca nu a mai suportat presiunea media din presa inceputa cu un an in urma, soţia lui a introdus acţiunea de divorţ şi s-au separat. Fenechiu a mai aratat ca şi actuala soţia a avut dubii in privinţa sa la inceputul relaţiei, datorita faptului ca a citit despre el pe internet, şi o perioada de timp nu a vrut sa mai auda de el. „Şi-a dat seama ce gen de persoana sunt dupa ce m-a cunoscut mai bine”, a declarat Fenechiu.
Relu Fenechiu a mai declarat ca daca nu ar fi facut mereu capul de afiş al ziarelor patronate de Florin Asimionesei ar fi putut ajunge foarte sus. „Aş fi putut ajunge ministru!”, a spus Fenechiu, in timp ce judecatorii clujeni l-au intrebat daca al Justiţiei sau a Economiei. In incercarea sa de a convinge instanţa de prejudiciul pe care l-a suferit in urma publicarii articolelor din „Ziua de Iaşi”, Relu Fenechiu a inceput sa relateze inceputurile relaţiei sale cu Florin Asimionesei.
Cum a inceput tensiunile dintre Fenechiu şi „Ziua de Iaşi”
Fenechiu a povestit ca la inceputul anului 2000 ştia din diferite surse ca nu este bine sa „te pui prost” cu publicaţia ieşeana. „In 2000 era de notorietate faptul ca nu e bine sa ai o relaţie proasta cu Ziua de Iaşi. In mediul de afaceri se discuta ca este o chestiune de timp pana cand ziariştii de acolo se iau de tine” a aratat acesta. Parca uitand ca este in faţa unei instanţe de judecata şi nu in campanie electorala, Relu Fenechiu a incercat sa induioşeze judecatorii, explicandu-le ca el nu a avut parinţi cu importanţa sociala, ca a trebuit sa inceapa de jos, şi ca astazi, la experienţa pe care o deţine, nu s-ar mai lasa intimidat ca la inceputul carierei sale politice şi de afaceri. Deputatul a facut referire la faptul ca in anul 2000, pentru a-şi cumpara „liniştea”, a facut un contract de barter cu publicaţia „Ziua de Iaşi”, prin care le-a pus la dispoziţia acestora 20 de tone de hartie tipografica de ziar. Fenechiu a mai adaugat ca in „Ziua de Iaşi” are publicate aproape constant articole laudative la adresa sa pana in anul 2004, atunci cand s-a inscris in campania electorala pentru primaria oraşului Iaşi. Conform spuselor acestuia, politica editoriala a ziarului s-a schimbat atunci cand cineva de la „Ziua de Iaşi” i-a cerut 10.000 de euro bani destinaţi spaţiului electorat pentru campania electorala, dar el nu a putut cumpara reclama doar de 6000 de euro, in doua tranşe. Conform acestuia, datorita faptului ca nu a platit suma de bani ceruta, in publicaţia ieşeana au aparut o serie de articole denigratoare la adresa sa, fapta pentru care Fenechiu considera ca a pierdut in alegeri. „In anul 2004 mai aveam nevoie doar de cateva sutimi pentru a intra in turul doi pentru Primarie.” a aratat Fenechiu. Ba mai mult, acesta susţine ca prietenii lui din mediul de afaceri al construcţiilor, in care activa, nu mai vroiau sa se asocieze cu el de frica patronului „Ziua de Iaşi”, Florin Asimionesei. „Oamenii de afaceri din construcţii nu mai vroiau sa se asocieze cu mine ca sa nu fie ţinta ziarului. Ştiam de la ei ca daca Florin Asimionesei se supara pe cineva il toaca marunt pana il termina” a declarat Fenechiu.
Deputatul s-a mai plans judecatorilor clujeni ca datorita plangerilor pe care ziariştii de la „Ziua de Iaşi” le-au inaintat in mod direct, sau prin intermediari, instituţiilor statului, el a pierdut mult capital de imagine şi risca sa se aleaga şi cu dosar penal. Fenechiu a lasat sa se inţeleaga ca se simte harţuit din cauza plangerilor, chiar daca dintre ele unele acuze sunt deosebit de grave pentru un membru al Parlamentului Romaniei. In urma uneia dintre acestor plangeri, Relu Fenechiu a ajuns acuzat de Directia Nationala Anticoruptie ca a vandut, in perioada 2002-2004, catre Electrica Moldova, transformatoare vechi in locul unora noi, aşa numitul dosar „Transformatorul”. Trei societati unde Fenechiu apare ca si actionar semnificativ au vandut transformatoare vechi la Electrica Moldova contra unor sume ce totalizeaza 2,8 milioane de euro.
Patron de restaurant şi parte vatamata nu a vrut sa dea o masa de 8 Martie
Curtea de Apel Cluj a audiat la ultimul termen şi un patron de restaurant care a declarat ca s-au facut presiuni la adresa sa şi a fost victima publicaţiilor din „Ziua de Iaşi”. Şoranescu Constantin, fost director in cadrul Romtelecom, a povestit judecatorilor ca i s-au cerut 18.000 de euro pentru a nu se da drumul unui anumit „dosar” care l-ar compromite. Acesta a aratat ca a fost victima unor atacuri pana ce firma sa a semnat un contract de publicitate cu „Ziua de Iaşi” pentru o perioada de un an. La finalul anului, conform spuselor acestuia, a refuzat sa semneze un nou contract şi astfel a fost din nou atacat in publicaţie pana nu a semnat un nou contract. „Nu am mai putut face faţa presiunii şi mi-am dat demisia, dupa care mi-am facut o afacere proprie, un restaurant pe nume Onix” a declarat Şoranescu Constantin.
Acesta a povestit completului ca nici aşa nu a scapat de presiune din partea ziariştilor ieşeni, aceştia publicand diverse articole denigratoare la adresa sa sau a restaurantului pe care il patrona, cum ar fi „Voma de la ONIX”.
Şoranescu Constantin s-a mai plans ca la un moment dat a fost contactat de catre o reporteriţa de la „Flacara Iaşiului” pentru a sponsoriza o masa de circa 50 de persoane. Ar fi fost vorba despre o masa cu ocazia zilei de 8 martie, ziua femeii, pe cate publicaţia „Flacara Iaşului” o organiza pentru angajate, cititoarele fidele şi femeile de afaceri din oraş. „M-au sunat pentru a plati 50 de mese dar le-am spus ca nu pot plati mai mult de 10-12”, s-a plans Şoranescu, care crede ca in spatele publicaţiei „Flacara Iaşului” s-ar afla tot Florin Asimionesei, patronul „Ziua de Iaşi”. Şoranescu Constantin s-a constituit şi el parte vatamata şi cere cea mai mare suma dintre toţi, mai precis 500.000 de euro.
Martorul cheie audiat ultimul
Ultima audiata in faţa Curţii de Apel a fost ziarista Popa Azenaida. Aceasta, fost invinuita in dosar dar care a fost scoasa de sub urmarire devenind martor, a declarat ca işi menţine declaraţia pe care a dat-o in data de 15 martie 2005. Ea a precizat ca pseudonimul de „Popa Cristina” ii aparţine, ca a lucrat la publicaţia „Flacara Iaşului” dar doar o luna ca ziarista, in rest ocupand funcţia de consilier marketing. Declaraţia acesteia a fost aşteptata cu nerabdare, fiind şi unul dintre motivele pentru care judecatorii Curţii au decis rejudecarea cauzei pentru a o include la dosar. Martora Popa Azenaida a declarat ca publicaţia „Flacara Iaşului” nu a fost niciodata subordonata ziaristului Florin Asimionesei, nici nu l-a avut vreodata ca patron sau in consiliul de administrare. Tot ea a mai declarat ca pe Florin Asimionesei şi pe Alin Tocan ii cunoaşte doar din vedere, din oraş, la fel cum ii cunoaşte şi pe unii oameni de afaceri din dosar. In legatura cu cererea de sponsorizare pe care i-a cerut-o pentru ziua de 8 Martie patronului restaurantului Onix din Iaşi, Şoranescu Constantin, Popa Azenaida a declarat ca a fost vorba despre un barter, restauratul urmand sa-şi faca reclama pentru mesele pe care urma sa le dea. Ea a mai povestit ca din motive organizatorice masa nu s-a mai ţinut, intr-un final niciuna dintre parţi neonorandu-şi obligaţiile.
La termenul urmator vor urma noi audieri, cel puţin la fel de interesante. Procurorul Anca Marincean a cerut ca martorii Dobre Traian, Comanescu Titi şi Comanescu Constantin sa fie aduşi cu mandat de aducere. Un alt deosebit de important va fi Budura Eugen, aflat actualmente in arest, care va fi transferat la Cluj pentru audieri, instanţa afirmand ca este interesata de ce are acesta de zis pentru ca nu a mai dat nicio declaraţie niciodata. La urmatorul termen vor fi audiate atat martori şi parţi vatamate, dupa cum vor fi chemate in instanţa şi parţile responsabile civilmente.
Istoricul procesului
Prin rechizitoriul nr.54/P/2004 din 21.03.2005, actualul DNA-Serviciul Teritorial Iaşi, fostul PNA, a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a ziariştilor Asimionesei Florin şi Tocan Alin pentru savarşirea infracţiunii de şantaj.
La data de 16.05.2005 Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis cererea de stramutare a cauzei formulata de catre Asimionesei şi Alin Tocan şi a dispus stramutarea de la Judecatoria Iaşi la Judecatoria Cluj-Napoca. Prin sentinţa penala cu nr.213 din 12.03.2009, Judecatoria Cluj-Napoca a dispus admiterea excepţiei privind nerespectarea dispoziţiilor referitoare la dreptul la aparare, in temeiul art.332 al. 2 din CPP, cu referire la art. 197 CPP, art. 6 din CEDO şi art. 263 CPP, dispune desesizarea instanţei şi restituirea cauzei la procurorii DNA pentru refacerea urmaririi penale in ceea ce ii priveşte pe cei doi.
Procesul in faţa primei instanţe a fost finalizat la data de 15 iulie 2010, printr-o sentinţa de achitare. Astfel, in baza art.4 pct.2 lit.a din CPP, raportat la art. 10 lit.d din CPP, Florin Asimionesei şi Alin Tocan au fost scoşi de sub invinuirea comiterii infracţiunii de asociere pentru savarşirea infracţiunii de şantaj. Aceeaşi soluţie a menţinut-o şi Tribunalul Cluj, ca instanţa de apel, care la data de 7 iunie 2012 a respins apelul inaintat de DNA Cluj. La 13 iunie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis recursurile inaintate de catre DNA şi partea vatamata Relu Fenechiu şi a casat in intregime sentinţa de fond, reţinand cauza spre rejudecare.
Sabin Ripan
