Un nou abuz din partea primariei comunei Marişel a ieşit la iveala. Dupa nenumaratele taieri de paduri, incendieri, numiri in funcţie şi favoruri pe care apropiaţii primarului Mariş Traian le primesc, se pare ca primaria pe care o conduce este şi autoritatea suprema in materie de fond funciar. Gazeta de Cluj va prezinta un incredibil caz de favorizare, care, din pacate, nu este singular şi care afecteaza circuitul civil in Marişel.
In comuna Marişel din judeţul Cluj se intampla multe lucruri ciudate, care daca nu sunt ilegale, sunt cel puţin la limita legii şi a bunului simţ. Gazeta de Cluj a prezentat şi in numerele precedente cazuri incredibile de deposedare de posesie, taieri ilegale de padure şi incendieri spectaculoase, menite a distruge probele incriminatoare. De aceasta data lucrurile merg mai departe, in sfere juridicului, acolo unde Primaria comunei Marişel, condusa de catre Mariş Traian, „taie şi spanzura” şi face legea in materie funciara.
Cu titlul de proprietate, dar fara dreptul de a se bucura de linişte
I se intampla unui locuitor din comuna Marişel, judeţul Cluj. Mariş Alexe, fara nicio legatura de rudenie cu primarul Mariş Traian, pare a fi victima unui abuz din partea autoritaţilor, care il sprijina necontenit pe unul dintre vecinii sai in tulburarea ilegala de posesie. Chiar daca are titlu de proprietate pe teren şi Planul Urbanistic General arata clar ca vecinii sai au drept de trecere, pe terenul proprietate a lui Mariş Alexa trece oricine vrea, chiar şi noaptea, şi nimeni nu pare sa faca nimic in acest sens. Unul dintre vecini, al carui fond este apropiat celui al sau, Purcel Ioan, trece peste domeniul proprietarului Mariş Alexe dupa bunul plac, chiar daca are acces la drumul de trecere, pentru simplul motiv ca ii este astfel mult mai comod. Purcel Ioan susţine ca drumul de trecere spre fondul sau ar trece pe proprietatea lui Mariş Alexe, chiar daca documentele, unele datand chiar şi din perioada austro-ungara, arata clar ca pe acel teren nu a existat niciodata un asemenea drum. Ba mai mult, Purcel Ioan a obţinut de la primaria comunei Marişel o adeverinţa, semnata chiar de catre primarul Mariş Traian şi de catre secretarul Purcel Alexandru, prin care ii este ingaduit sa treaca pe fondul lui Mariş Alexe, document care ar avea valoarea juridica a unei veritabile servituţi de trecere. Chiar daca fi aşa, adica daca ar avea un fond infundat, motiv care i-ar da dreptul sa introduca o acţiune in instanţa pentru a-i fi eliberat accesul, tot ar trebui ca instanţa sa decida acest lucru, in baza unei acţiuni confesorii de servitute. Cu alte cuvinte, actul administrativ emis de catre Primaria comunei Marişel nu poate lua locul unei hotarari judecatoreşti in acest sens.
Se apeleaza şi la violenţa
Datorita faptului ca tulburarea de posesie din partea vecinului care beneficia de o adeverinţa din partea primariei nu inceta, Mariş Alexa a depus şi o plangere penala pentru tulburare de posesie impotriva vecinului sau, Purcel Ioan. In plangerea respectiva Mariş Alexa arata faptul ca „la data de 8 mai 2010, in jurul orelor 23.00, numiţii Purcel Ioan, Purcel Ioan Junior şi Moldovan Ilie-Ionuţ au patruns in curtea casei mele cu caii pentru a trece la imobilul aparţinand numitei Purcel Lucreţia. Aceştia cand au ajuns in dreptul imobilului unde locuiesc poarta era inchisa, astfel au escaladat gardul casei mele, au intrat in curte şi au deschis poarta pentru a trece prin curtea casei mele cu caii. Aceştia intrand in curtea casei mele mi-au adresat injurii şi m-au ameninţat cu moartea fiindca nu ii las sa treaca prin curte. In aceste condiţii eu m-am speriat deoarece aceştia aveau asupra lor o secure şi am apelat la nr. De urgenţa 112 şi la Poliţia Marişel”. Plangerea de faţa a fosta dresata Parchetului de pe langa Judecatoria Huedin, iar faptele aratate in plangere intrunesc condiţiile infracţiunii prevazute de art.192 din Codul Penal, care defineşte violarea de domiciliu ca fiind „patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinţa, incapere, dependinţa sau loc imprejmuit ţinand de acestea, fara consimţamantul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia” şi care se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.
Plangerea mai sus menţionata a fost soluţionata cu o scoatere de sub urmarire penala, pe motiv ca in seara respectiva Purcel Ioan impreuna nu rudele sale ar fi ajuns pe proprietatea personala pe accesul din partea drumului care invecineaza cele doua fonduri, nu prin fondul reclamantului Mariş Alexe. In apararea dreptului sau de proprietate, Mariş Alexa a aratat mereu ca deţine titlu de proprietate, ca Planul Urbanistic General nu prevede o trecere pe fondul sau şi ca intre cele doua terenuri nu exista raporturi de servitute, cu alte cuvinte fondul vecinului Purcel Ioan nu este dominant şi al sau aservit.
Sabin Ripan
Servitutea de trecere (Codul Civil)art. 616-619 C. civ.
“Proprietarul locului infundat poate sa ceara vecinului sau dreptul de trecere spre calea publica, avand indatorirea de a-l despagubi pentru pagubele ce i-ar produce (trebuie sa se tina seama nu numai de interesul celui care va beneficia de servitute ci si de interesul celui care va suporta servitutea, sa-i pricinuiasca o paguba cat mai mica), este considerat loc infundat cel care nu are nici o iesire la calea publica printr-o imposibilitate absoluta sau care, desi are o iesire aceasta prezinta grave sau periculoase inconveniente (imprejurarea ca drumul de acces care exista prezinta dificultati de practicare sau amenajare nu da dreptul la crearea unui alt drum de trecere);
– stabilite prin fapta omului, respectiv prin titlu, contract, testament, dobandite prin uzucapiune (cand servitutea este continua, aparenta, posesia este utila si sa fi durat 30 de ani), si prin destinatia proprietarului (atunci cand proprietarul a doua fonduri stabileste intre ele o stare de fapt, care ar constitui o servitute daca acestea ar apartine unor proprietari diferiti, si care va aparea daca este instrainat unul dintre aceste fonduri.”
