BOR şi-a tras costum de afacerist pe sub sutana

BOR şi-a tras costum de afacerist pe sub sutana

Biserica Ortodoxa Romana se transforma intr-o afacere care doreşte sa monopolizeze ”cele sfinte”. De la dreptul exclusiv de a vinde iconiţe cu imaginea sfinţilor, la monopolul cimitirelor, trecand prin afacerea lumanarilor, intenţia de a interzice incinerarea şi neimpozitarea salariilor de care beneficiaza “sfintele feţe bisericeşti”, membrii BOR par sa poarte un costum de business-man pe sub sutana. Peste toate acestea, troneaza proiectul megalomanic de construire a Catedralei Mantuirii Neamului care va costa neamul circa 400 de milioane de euro.

La inceputul lunii septembrie, Sfantul Sinod a facut o cerere catre Garda Financiara prin care se cerea ca organul de control financiar sa puna in aplicare prevederile Legii 103/1992, conform careia biserica este singura care are dreptul sa comercializeze iconiţe şi cruci cu imaginea sfinţilor.
“Biserica Ortodoxa Romana şi celelalte culte religioase au, in exclusivitate, dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult, precum şi de tiparire a carţilor de cult, a celor teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicarii cultului.
Prin obiecte de cult, in sensul prezentei legi, se inţeleg vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios şi altele asemenea. Se asimileaza obiectelor de cult şi calendarele religioase, precum şi produsele necesare exercitarii activitaţii de cult, cum ar fi tamaia şi lumanarile, cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri.
Incalcarea prevederilor art. 1 constituie contravenţie daca fapta, potrivit legii, nu este considerata infracţiune şi se sancţioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei”, arata textul legii care, potrivit nemulţumirilor celor din Sfantul Sinod, nu prea a fost pus in aplicare pana acum.
Fiind o ţara in care populaţia majoritara este ortodoxa, anual, din comerţul cu obiectele de cult se caştiga milioane de euro, bani care nu sunt impozitaţi.

Se pregateşte monopolul cimitirelor

O alta iniţiativa derulata de BOR este de a administra cimitirele, care sunt considerate acum spaţii verzi şi sunt in grija consiliilor locale. Prin aceasta iniţiativa, de fapt se doreşte eliminarea concurenţei, adica cimitirele private, motiv pentru care in cadrul BOR a fost deschis Departamentul Cimitire,
care se va ocupa cu autorizarea spaţiilor cu aceasta destinaţie.
In tandem cu aceasta iniţiativa, Biserica incearca sa ii faca pe romani sa nu apeleze la incinerare. Conform unei hotarari recente, Sfantul Sinod a anunţat ca cei care vor alege incinerarea in locul inmormantarii nu vor avea parte de slujba. De asemenea, aceeaşi hotarare menţioneaza ca preoţii care vor ţine cont de aceasta regula risca sa fie sancţionaţi de Tribunalul Bisericesc. Decizia Sfantului Sinod readuce la zi o hotarare din 1928, care ii indruma pe credincioşi sa respecte inhumarea celor adormiţi. Pentru ca unii enoriaşi aleg incinerarea din cauza costurilor mari ale inmormantarii, consiliul preoţesc a decretat: “Lipsa banilor sa nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerand ca inhumarea ar fi prea costisitoare".
Tot Sfantul Sinod a precizat ca “Preoţii trebuie sa-i previna din vreme pe enoriaşi, atragandu-le atenţia ca, in cazul cand cineva ar voi sa se incinereze, Biserica le va refuza orice asistenţa religioasa, fie la inmormantare, fie la pomenirea pentru morţi".

Impozitarea zero, recompensa pentru preoţi

Toate acestea culmineaza cu recenta propunere legislativa a deputatul Andrei Sava care doreşte ca salariile preoţilor, indiferent de cultul din care fac parte, sa fie neimpozitate, iniţiativa fiind, potrivit deputatului, "o recompensa mica pentru serviciile pe care clericii le asigura in comunitate". Propunerea parlamentarului vizeaza nu doar preoţii, ci intreg personalul clerical, de la toate cultele recunoscute in Romania.
Deputatul social-democrat işi motiveaza iniţiativa prin faptul ca, in prezent, statul asigura in medie intre 60 şi 80 la suta din veniturile unui preot, iar clericii din mediul rural sau cei din parohiile foarte sarace, unde oamenii nu işi permit sa plateasca bani la biserica, nu beneficiaza de venituri suplimentare de la enoriaşi. "Importanţa preoţilor şi a bisericii in viaţa comunitaţii, in aceste momente de criza economica mai ales, nu poate fi contestata de nimeni. La momentul de faţa, numai in cadrul Patriarhiei Romane funcţioneaza peste 400 de aşezaminte social-filantropice, care se implica in ameliorarea situaţiei socio-economice a enoriaşilor, prin oferirea de consiliere, tratament şi diagnostic, a copiilor, batranilor, familiilor aflate in dificultate, victimelor violenţei familiale şi agresorilor, victimelor traficului de persoane, persoanelor fara adapost etc.", declara Andrei Sava.
Acesta a ţinut sa precizeze ca proiectul sau nu are un scop electoral şi sa explice ca acest proiect ar fi trebuit depus in lunile mai-iunie, dar a primit numar de inregistrare şi a fost trimis catre comisiile parlamentare acum din cauza alegerilor locale şi a suspendarii preşedintelui.
"Aceasta propunere legislativa este o recompensa mica pentru serviciile pe care clericii le asigura in comunitate şi o recunoaştere a rolului social al bisericii. De multe ori oamenii saraci primesc mai mult sprijin prin intermediul unor proiecte sociale ale bisericii decat de la serviciile sociale clasice aflate in criza de finanţare", se arata in comunicatul dat publicitaţii de Andrei Sava.
Deputatul de Prahova Andrei Sava a fost ales in 2008 intr-un colegiu uninominal din Ploieşti, el candidand din partea PDL. Anul acesta Andrei Sava a demisionat din PDL şi s-a inscris in PSD.

60% noi, restul BOR
In momentul acesta, statul asigura aproximativ 60% la salariile personalului clerical şi neclerical, iar restul acestora, comparabile cu cele ale profesorilor din preuniversitar, şi impozitele, asigurarile de sanatate şi cele sociale sunt platite din fondurile proprii ale bisericilor, anunţa Patriarhia Romana. Cu toate acestea, preoţii şi ceilalţi membri BOR remuneraţi in acest fel, nu se supun statutului de funcţionar public. Dintre cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unitaţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 dintre cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt platiţi integral de Biserica.

Contre intre Biserica şi ASUR
Precizarile Patriarhiei vin dupa ce Asociaţia Secular-Umanista din Romania (ASUR) a publicat, pe site-ul propriu, un comunicat in care s-a menţionat ca "statul plateşte salarii, impozite, asigurari de sanatate şi contribuţii sociale pentru aproximativ 56.000 de reprezentanţi ai cultelor (cca. 17.000 de preoţi, 19.000 aparţinand «personalului neclerical», 10.000 de profesori de religie şi 10.000 de calugari), un numar mai mare decat cel al medicilor din Romania" şi ca "fondurile bugetare alocate anual in beneficiul preoţilor şi a celorlalţi reprezentanţi ai bisericilor sunt de cca. 800 milioane de lei (excluzand fondurile pentru construcţii de biserici)".
ASUR a dat publicitaţii respectivul comunicat in contextul in care, precizeaza asociaţia, "in urma cu doua saptamani, pe 11 septembrie a.c., a fost depusa in Parlament o propunere legislativa pentru modificarea şi completarea Legii nr.132 pentru modificarea şi completarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului".

Razvan Robu