Procesul dintre Fondul Bisericesc al Bisericii Ortodoxe din Bucovina şi Statul Roman prin Romsilva a continuat saptamana trecuta la Cluj. Reprezentanţii FBORB au adus probe noi la dosar, dar judecatorii Curţii de Apel au decis suspendare cauzei pana ce biserica va achita avansul pentru expertiza. Reprezentanţii FBORB au precizat ca vor ataca la Inalta Curte hotararea instanţei clujene şi susţin ca Romsilva a platit, de fapt, avansul din defrişarile ilegale de padure care au loc chiar şi in aceasta perioada.
S-a amanat procesul pentru neplata
La Curtea de Apel Cluj a avut loc un nou termen al procesului in care FBORB cere Statului Roman retrocedarea unei suprafeţe de 166.000 de hectare de terenuri forestiere, a carei valoare se ridica la suma de 3,5 miliarde de euro. La termenul de saptamana trecuta in faţa instanţei clujene au fost discutate doua aspect, şi anume, solicitarea de plata formulata de catre instanţa la termenul anterior, adica suma de plata aferenta FBORB pentru costul expertizei, şi admiterea unor noi probe propuse de Fondul Bisericesc prin care sa dovedeasca intinderea proprietaţilor Fondului.
Fondul Bisericesc a depus pe masa judecatorilor inca un set de probe noi, mai precis 24 de amendamente al ocoalelor proprietatea Fondului in cuprinsul carora se gaseşte identificarea silvica a proprietaţii confiscate, cat şi corespondenţa intre parcelarul silvic şi cel cadastral.
Potrivit unui comunicat pus la dispoziţia Gazetei de Cluj de catre reprezentanţii FBORB, Fondul pune in discuţie cadrul legal de onorare a sumelor aferente efectuarii expertizei precum şi sursa de bani din care reprezentanţii Romsilva au achitat la termenul trecut avansul. De amintit este faptul ca la termenele trecute experţii au cerut iniţial un avans de 40% din valoarea totala a lucrarilor de expertiza, estimate la circa 31 de milioane de lei, iar instanţa a stabilit ca cele doua parţi vor plati suma de 2,4 milioane de lei cu titlu de avans.
„Direcţia Silvica Suceava mizeaza pe exploatarea in continuare a padurilor revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei a caror sistare s-a hotarat prin Ordonanţa Prezidenţiala nr. 83 din 07.02.2006 pronunţata de Tribunalul Suceava şi prin Ordinul RNP Romsilva nr. 1033 din 16.02.2006, care n-au fost respectate de catre conducerea Direcţiei Silvice Suceava nici in 2006 şi nici in prezent.
Consideram ca este o premiera absoluta in care Direcţia Silvica Suceava plateşte o suma colosala pentru a arata amplasamentul imobilelor proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.” se arata in comunicatul FBORB.
In considerarea faptului ca doar Direcţia Silvica Romsilva a achitat suma aferenta avansului pentru experţi, magistraţii Curţii de Apel au decis suspendarea procesului pana ce şi Fondul Bisericesc va face plata. Aceasta decizie a judecatorilor clujeni a fost criticata de catre reprezentanţii Fondului Bisericesc, care o vor ataca la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). „Fondul Bisericesc va face recurs la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie impotriva incheierii de şedinţa de ieri (6 noiembrie 2012- nota redacţiei), formulata de Curtea de Apel Cluj. Recursul se va judeca la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va trebui sa stabileasca un termen in acest sens”, se arata in comunicatul mai sus menţionat.
Procesul de revendicare a 192.000 hectare de padure de catre Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina a inceput in anul 2001, dar prima soluţie s-a dat abia in martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul sa puna in deplina proprietate o suprafaţa de padure. Astfel, Direcţia Silvica Suceava şi statul roman, prin Ministerul de Finanţe, trebuie sa puna la dispoziţia Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei o suprafaţa de 166.813 ha de vegetaţie forestiera. Procesul a fost stramutat ulterior la Curtea de Apel Timişoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului şi a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de padure in favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. In urma recursului formulat de Regia Naţionala a Padurilor – Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj – Napoca. Urmatorul termen de judecata in faţa instanţei clujene va avea loc la data de 21 iunie a acestui an.
Sunt nevoiţi sa plateasca cu toate ca au caştigat pe fond
Reprezentanţii FBORB s-au aratat pe tot parcursul procesului nemulţumiţi de faptul ca trebuie sa dea o suma considerabila de bani experţilor pentru a primi in posesie ceea ce li se cuvine de drept. Aceştia au aratat in repetate randuri faptul ca daca au caştigat pe fond, in caile de atac nu ar trebui sa chite o asemenea suma, respectiv jumatate din cei 31 de milioane de lei ceruţi de catre experţi. La ieşirea din sala de judecata, preoţii şi avocaţii FBORB au declarat pentru Gazeta de Cluj ca nu este corect ca danşii sa suporte o asemenea suma de bani, in condiţiile in care nu ei au propus proba. Avocatul Vasile Tudor, care a fost alaturi de FBORB inca de la inceputurile procesului, a declarat pentru Gazeta de Cluj ca Biserica nu este de acord cu pretenţiile financiare impuse şi ii este ingradit accesul la justiţie. „La termenul acesta instanţa a verificat daca parţile şi-au stabilit obligaţiile legate de bani, adica suma de 1,2 milioane de lei. Regia Naţionala a Padurilor a facut dovada ca a achitat aceasta suma, in timp ce FBORB nu a putut achita, ca atare a precizat ca ii este ingradit accesul la justiţie prin plata unor sume exorbitante. Dupa parerea noastra, proba expertizei este inutila din moment ce terenurile au fost identificate deja. Poziţia fondului este ferma, este inechitabil ca pentru a-ţi redobandi proprietatea sa trebuiasca sa achiţi o asemenea suma. Obligaţia de a plati aceasta suma este greşit stabilita, pentru ca proba a fost solicitata de cealalta parte, deci ei ar trebui sa plateasca. Fondul nu va plati la urmatorul termen banii pentru ca este intr-o imposibilitate obiectiva de a plati aceasta suma. Romsilva, care exploateaza terenurile fondului bisericesc, are bani de proces pentru ca face bani din padurile adversarului procesual. Hotararea irevocabila di 2006 care suspenda exploatarea padurilor pana la soluţionarea cererilor de retrocedare nu este respectata”, a precizat avocatul Tudor Vasile.
Padurile primite cadou de la imparat
Intr-o adresa catre Regia Naţionala a Padurilor, Direcţia Silvica Suceava arata istoricul proprietaţilor aparţinand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala şi a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispoziţiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca provenienţa toate averile manastireşti ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafaţa Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox şi a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogaţie formata din paduri, faneţe şi pajişti, moşii şi sate, bogaţie ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauţi, a manastirilor şi schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafaţa Bucovinei şi provenea din daniile facute acestor aşezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul şi boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea. Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezoluţia prea inalta privind desfiinţarea unor manastiri şi intrebuinţarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezoluţii şi ordonanţe imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.
Documente şi de la Ştefan cel Mare
In urma cu exact un an, FBORB inaintase in faţa judecatorilor clujeni un document inedit, a carui vechime este de mai bine de 500 de ani, şi care atesta faptul ca multe dintre terenurile revendicate aparţineau Manastirii Putna, şi pe cale de consecinţa fondului. Documentul, datat din data de 2 februarie 1503 şi semnat de catre domnitorul Ştefan cel Mare, confirma toate “daniile şi privilegiile” acordate manastirii Putna. Actul a fost reprodus dintr-o serie de documente aparute in 1980 la Editura Academiei RSR. La acea data, originalul se gasea la Biblioteca de Stat a URSS, unde, probabil, a şi ramas.
„In numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh, Troiţa sfanta, deofiinţa şi nedesparţita. Iata eu, robul stapanului meu Iisus Hristos, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţarii Moldovei. Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, ca a binevoit domnia mea cu a noastra bunavoinţa şi cu inima luminata şi curata şi din toata bunavoinţa noastra, şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi am facut, pentru sfantraposaţilor inaintaşi bunici şi parinţi ai noştri şi pentru sanatatea şi mantuirea noastra, şi pentru sanatatea şi mantuirea doamnei noastre Maria, şi pentru sanatatea şi mantuirea copiilor noştri, şi am intarit prin acest privilegiu al nostru toate privilegiile manastirii Putnei, unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu şi unde este egumen arhimandritul şi rugatorul nostru, chir Spiridon, oricate privilegii are acea sfanta manastire pentru toate satele ei şi anume pentru satele: satul Jicovul de Sus, satul Jicovul de Jos, satul Voitin, satul Maneuţi, satul Balosineşti, satul Botaşani, satul Vicşani, satul Macicateşti, satul Fratauţi, satul Climauţi, satul Ternauca – toate satele de mai sus sunt pe Suceava – şi iaraşi garlei, satul Balcauţi, ce este langa targul Siretului, şi satul Grecii pe Siret, tot langa targul Siretului, şi, in ţinutul Cernauţilor, satul Cozmin, şi satul Clicicauţi, şi satul Ostriţa, pe Prut, şi satul Ştubeiul, pe Başiu, şi, la Carligatura, satul Sineşti şi satul Onicicani, şi, la Prut, o bucata de pamant din hotarul Boiştei, ceva mai jos de gura Boiştei, şi mlaştina garlei, şi satul Balinteşti, şi Iezerul Roşu, şi Seliştea lui Manea, la gura Frumoşiţei, şi pe Frumoşiţa, satul unde a fost Falcin, din jos de Andriiaş, şi, pe Frumoasa, trei sate, anume Farcenii, din jos de Troian, şi Şcheii, la gura Frumoasei, şi la Fantana Maceşul, ce se afla la capatul de jos al iezerului Roşul, care acele mai sus scrise sate şi acel iezer Roşul au fost cumparate şi date de noi acestei mai sus scrise sfinte manastiri de la Putna; şi apoi pe Siret, satul Camenca, şi satul Tomeşti, şi satul Cupca, care aceste trei sate le-a dat la moartea sa, pentru pomenirea sa, raposatul Iurii Cupcici aceleiaşi mai sus scrise manastiri de la Putna; şi inca doua sate in ţinutul Cernauţilor, anume satul Stroinţii şi satul Urvicolesa, pe care tot la moartea sa şi pentru pomenirea sa le-a dat aceleiaşi sfinte manastiri de la Putna raposatul Simca.
Toate cele mai sus scrise, adica toate mai sus scrisele sate, cu toate hotarele lor vechi, şi cu tot venitul şi cu toate cate au ascultat din vecii vecilor de aceste sate şi au ţinut de ele, precum sta scris in privilegiile de cumparatura şi de danie, sa fie neclintite şi nemişcate in veci mai sus scrisei sfinte manastiri de la Putna.
Şi mai intarim noi prin acest privilegiu şi celelalte privilegii ale aceleiaşi mai sus scrise manastiri, date şi scrise tot de noi, pentru viile din dealul Harlaului, pentru popi, pentru sarea de la ocna, pentru ţigani, pentru braniştea din jurul manastirii, pentru pietrele de ceara din targul Siretului, pentru morile de pe Siret, aproape de targul Siretului, pentru vama cea mica de pe Suceava, la Jicov, pentru gloabele din satele manastireşti, pentru prisaca de la Comarna, pentru majile de peşte fara vama, aşa cum e scris şi dat in privilegii şi neclintit in veci sa fie acestei sfinte manastiri de la Putna.
Şi de asemenea, şi de aici inainte, orice s-ar mai adauga şi de la noi sau de la altcineva, aşa cum se va da şi se va scrie, şi una şi alta, neclintit şi nemişcat sa fie acestei sfinte manastiri de la Putna.
Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi Ştefan voievod, şi credinţa preaiubitului fiu al domniei mele, Bogdan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Boldor vornic, credinţa panului Şteful, credinţa panului Toader, şi a panului Negrila parcalabi de Hotin, credinţa panului Eremie şi a panului Dragoş parcalabi de Neamţ, credinţa panului Şandru de la Cetatea Noua, credinţa panului Arbure portar de Suceava, credinţa panului Clanau spatar, credinţa panului Isac vistier, credinţa panului Cozma Şarpe postelnic, credinţa panului Moghila ceaşnic, credinţa panului Frunteş stolnic, credinţa panului Petrica comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, şi mari şi mici.
Iar dupa viaţa noastra, cine va fi domn al ţarii noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine il va alege Dumnezeu sa fie domn al ţarii noastre, Moldova, acela sa nu clinteasca dania şi intarirea noastra, ci s-o intareasca şi s-o imputerniceasca, pentru ca am cumparat cu banii noştri şi am dat şi am scris acelei sfinte manastiri de la Putna.
Iar cine ar vrea sa clinteasca dania noastra, acela sa fie afurisit de Domnul Dumnezeu şi Mantuitorul nostru, Iisus Hristos, şi de preacurata lui Maica, şi de patru Sfinţi Evanghelişti, de Sfinţii Apostoli de frunte Petru şi Pavel şi ceilalţi. Şi de 318 Sfinţi Parinţi purtatori de Dumnezeu de la Nicheia şi de toţi sfinţii care din veac au placut lui Dumnezeu, şi sa fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie, şi sa aiba parte cu acei iudei care au strigat asupra Domnului, Mantuitorului nostru Iisus Hristos, zicand: sangele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi in veci, amin.
Iar pentru mai mare intarire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tautul logofat, sa atarne pecetea noastra la aceasta carte a noastra.
A scris Toader, la Suceava, in anul 7011 (1503), luna februarie, 2 zile.”
Sabin Ripan
