Infiltrarile serviciilor secrete in canalele mass-media din Romania a ajuns in atenţia Parlamentului European. Un proiect iniţiat de catre europarlamentarul liberal Renate Weber işi propune sa interzica accesul agenţilor sub acoperire in presa scrisa şi audio-vizuala din Romania, considerand acest fapt ca fiind un atentat la libertatea de exprimare a presei.
Saptamana trecuta in cadrul Comisiei pentru libertaţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European s-a adus in discuţie problema infiltrarii agenţilor sub acoperire a diferitelor servicii secrete din Romania in redacţiile ziarelor şi a televiziunilor autohtone. Europarlamentarul liberal Renate Weber a adus in discuţie problema incalcarii independenţei şi a libertaţii de exprimare a presei din Romania. In concret, europarlamentarul roman şi-a propus elaborarea unei Carte care sa reglementeze statutul organelor mass-media din statele membre ale Uniunii Europene, prin introducerea unor norme standard privind libertatea acestora. Nu este pentru prima data cand in atenţia forului european este ridicata problema independenţei presei din Romania şi a infiltrarii agenţilor sub acoperire in redacţiilor publicaţiilor din ţara noastra.
Celebrul caz „Jurnalul Naţional”
La sfarşitul lunii august a acestui an, un document incendiar a facut prima pagina a principalelor publicaţii din Romania, informaţia fiind preluata şi de catre presa straina. Jurnalul Naţional publica un material in care se arata modul in care Serviciul Roman de Informaţii (SRI) işi infiltra agenţii sub acoperire in redacţiile ziarelor. Mai precis, agentul sub acoperire al SRI a fost infiltrat in redacţia publicaţiei Jurnalul Naţional pentru a supraveghea activitatea publicistica a jurnaliştilor de acolo şi pentru a raporta cu privire la politica editoriala a ziarului. Din cate se pare, spionul nu era altcineva decat Valentin Zaschievici, redactor-şef al publicaţiei, caruia SRI-ul i-a dat numele conspirativ de „Teodorescu Sofia”. Intr-unul dintre rapoartele SRI, din 19 ianuarie 2006, Zaschievici este prezentat ca fiind şeful direct al lui Razvan Belciuganu, ţinta SRI şi autorul unui articol catalogat compromiţator de catre Serviciul Roman de Informaţii. Serviciul Roman de Informaţii (SRI) şi-a motivat acţiunile pe fondul apariţiei, la data de 14 august, in mass media a unor copii dupa materiale ce poarta insemne ale instituţiei, intr-un comunicat de presa justificandu-şi acţiunile pe fondul necesitaţii opririi scurgerilor de informaţii. „Serviciul dezaproba orice incercare de atragere a sa, prin intermediul unor foşti angajaţi, in dispute politice şi iţi exprima hotararea de a se menţine intr-o atitudine neutra şi echidistanta. In demersurile intreprinse, SRI acţioneaza cu profesionalism, in conformitate cu litera şi spiritul legii, in deplin respect al drepturilor constituţionale referitoare la libertatea de exprimare şi independenţa presei”, se arata in comunicatul SRI.
Parerea lui Ovidiu Ohanesian
Intr-un interviu acordat Gazetei de Cluj, celebrul jurnalist Ovidiu Ohanesian, unul dintre cei trei jurnalişti rapiţi in Irak, sublinia faptul ca in ţara noastra nu exista presa libera in adevaratul sens al cuvantului, aceasta fiind controlata prin intermediul agenţilor sub acoperire. „Ce sa ne mai ascundem dupa deget ! In ultima vreme, cel puţin la nivel central, presa s-a imparţit in doua mari categorii : prietenii şi duşmanii lui Traian Basescu. Eu prefer sa raman un jurnalist de moda veche. Cred ca adevaraţii jurnalişti nu ar trebui sa se ocupe de afaceri in timp ce profeseaza şi ca sunt datori sa fie atenţi mai mult la abuzurile puterii. Din pacate, prea mulţi deontologi, analişti sau lideri de opinie au ramas tributari serviciilor secrete. Cat despre marile trusturi de presa, va pot spune cu siguranţa ca au fost ridicate prin contribuţia unor servicii secrete şi cu acordul lor. Daca pe vremuri, presa de stat era pepiniera de securişti, colaboratori şi informatori ai regimului de trista amintire, astazi, noile servicii speciale au reuşit sa invadeze redacţiile ziarelor şi ale televiziunilor private cu haite de turnatori şi ofiţeri acoperiţi. Racolaţi mai ales prin cointeresare materiala, aceşti „formatori de opinie” controleaza prin diverse metode absolut tot ceea ce se prezinta in presa sau pe micul ecran. Ar fi interesant sa aflam ce procentaj din angajaţii ziarelor şi televiziunilor au sau au avut „legaturi de familie” in serviciile secrete, MAE, SIE, STS, SPP s.a. Priviţi cu atenţie la marii parveniţi ai presei, ajunşi milionari in euro prin şantaj şi trafic de influenţa. Iata adevaratele motive ale prabuşirii presei in Romania. Singura salvare vine din presa on-line. Dar şi acolo exista aşa-zise „tentative de reglementare” cum ar fi faimosul acord ACTA. Nu vreau sa dau sfaturi nimanui, dar pot indemna cititorul sa nu dea crezare imediat unor evenimente mediatizate excesiv in presa. In spatele fiecarui scandal monden sau arestare prezentate cu surle şi trambiţe, se ascunde un „ceva” mult mai important.”
Intrebat despre starea actuala a presei, mai precis despre arestarile din randul jurnaliştilor şi limitarile la dreptul de exprimare, Ovidiu Ohanesian s-a aratat ingrijorat, subliniind faptul ca lucrurile vor merge din rau in mai rau. „Ce mai este normal in Romania ultimilor ani !? Am atras atenţia de nenumarate ori ca ne indreptam catre o dictatura mascata. Instituţiile statului sunt in degringolada, jurnaliştii sunt arestaţi, haituiţi şi intimidaţi. Politicienii şi oamenii de afaceri se feresc sa mai vorbeasca pe telefoane, dar sunt dirijaţi in direcţia dorita de putere prin fire invizibile şi cu ajutorul dosarelor. Cele mai mari bugete sunt alocate serviciilor secrete care au depaşit ca numar de angajaţi mult hulita Securitate ceauşista. In aceste condiţii, pe cine sa numeasca Traian Basescu la conducerea unui guvern de ”acoperiţi”? Cine sa desavarşeasca acţiunile de poliţie politica ale regimului actual ? Tot un securist. Unul de tip nou, format la şcoala SIE, cu dosar la SIE.”
Drepturile şi libertaţile fundamentale – Constituţia Romaniei
ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica şi libertatea de a infiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligaţia de a face publica sursa finanţarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulara a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
Sabin Ripan
