Nemulţumiţi ca noua Lege a Arhivelor nu prevede retrocedarea in intregime a arhivelor confiscate de comunişti catre instituţiile maghiarilor, membrii Partidului Popular Maghiar au protestat in centrul Clujului, cerand restituirea acestora in intregime. Maghiarii au declarat ca vor insista asupra acestui aspect, cu noi proteste.
Membrii Partidului Popular Maghiar au protestat luni, 5 noiembrie, in centru oraşului pentru a cere restituirea arhivelor cladirilor care au fost in administrarea maghiarilor inainte de revoluţie şi au fost confiscate de regimul comunist. Participanţii la protest au manifestat pe strada Iuliu Maniu şi in apropierea rectoratului UBB cu pancarte pe care scria „Restituiţi proprietaţile – Restitutio in integrum”, „Nu fura”, „Proprietate furata”, şi au scris cu vopsea pe trotuar, in faţa unei cladiri, mesajul „Restituiţi proprietaţile”, transmite corespondentul Mediafax.
Restituirea in intregime
Maghiarii Doresc cer modificarea Legii Arhivelor in varianta propusa de maghiari anul trecut, astfel ca actele confiscate de comunişti bisericilor şi instituţiilor maghiare sa fie returnate in intregime. „Retrocedarea proprietaţilor este un angajament european al Romaniei, care nu a fost respectat, iar PPMT şi Asociaţia Tineretului Maghiar din Transilvania au iniţiat un protest şi vom ieşi in faţa fiecarui imobil neretrocedat din Transilvania. Cele mai afectate de tergiversarea restituirilor sunt bisericile tradiţionale maghiare, asociaţii civile maghiare, dar şi persoane fizice aparţinand acestei etnii. Luni mergem la patru proprietaţi din Cluj-Napoca, aparţinand bisericilor evanghelica-luterana, romano-catolica, unitariana şi reformata, şi cerem autoritaţilor sa ia masuri pentru retrocedarea de urgenţa a acestora. Printre aceste imobile se afla şi cladirea Ambulanţei din Cluj, care a aparţinut bisericii reformate”, a spus preşedintele PPMT Cluj, Szasz Peter.
Acesta a explicat ca mai multe imobile aparţinand bisericilor tradiţionale maghiare fac obiectul unor procese de restituire de aproape 20 de ani, dar nu s-a dat pana acum nicio soluţie. „Fiecare proces are o portiţa, folosita ca sa intarzie cat mai mult procedura de retrocedare. Noi vrem, prin acţiunile noastre de protest, sa informam opinia publica despre faptul ca retrocedarile nu au fost efectuate şi sa ii asiguram pe proprietari ca nu sunt singuri in demersurile lor prin care cer restituirea imobilelor care le-au aparţinut, ca ii susţinem şi sa nu renunţe la procese. Sincer, ne-am cam saturat sa fim trimişi acasa in Ungaria, aici suntem acasa şi nu vrem sa plecam. Maghiarimea a construit şi a trudit mult in Transilvania”, a adaugat preşedintele PPMT Cluj.
Potrivit acestuia, in cursul saptamanii viitoare, PPMT Cluj va mai organiza o acţiune de protest faţa de „ascunderea” arhivelor maghiare din Cluj, in care este scrisa istoria maghiarimii din Transilvania şi care „sunt ţinute sub şapte lacate la Arhivele Naţionale”.
A trecut tacit in Senat
Legea propusa de UDMR privind restituirea unor documente din Arhivele Naţionale catre cultele religioase a fost adoptata in luna septembrie tacit de plenul Senatului, dupa ce adoptarea sa anul trecut a fost declarata neconstituţionala.
„Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al Romaniei odata intrate, potrivit legii, in depozitele Arhivei Naţionale şi/sau ale serviciilor judeţene ale Arhivei Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate in custodie sau preluate in mod abuziv de la cultele religioase in baza Decretului 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civila catre Oficiile de Stare civila, respectiv Decretul nr 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste Romania, modificat prin decretul Consiliului de Stat nr 206/1974”, se arata in proiectul de lege depus de trei deputaţi UDMR – Marton Arpad, Kerekes Karoly şi Mate Andras, avocatul turdean ales in colegiul 10.
Fondurile se retrocedeaza episcopatelor cultelor respective, iar retrocedarea in natura se va face doar daca beneficiarul asigura conservarea şi accesul publicului şi daca aceste condiţii nu se respecta dupa retrocedare, fondul arhivistic este preluat inapoi de Arhivele Naţionale, se arata in iniţiativa UDMR. Fondurile vor fi microfilmate cu prioritate şi microfilmele raman in administrarea Arhivelor Naţionale.
CCR a respins varianta UDMR
Senatul este prima Camera sesizata pe acest proiect de lege. Comisia juridica şi comisia pentru administraţie publica din Senat au dat un raport comun de respingere şi au explicat ca „propunerea legislativa a ramas fara obiect deoarece, chiar in sesiunea trecuta, plenul Senatului a adoptat Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale, care pune de acord proiectul de lege cu decizia CCR nr.1575 din 7 decembrie 2011”.
In decembrie 2011, Curtea Constituţionala a decis ca legea prin care cultelor religioase le-ar fi fost retrocedate documente in original de la Arhivele Naţionale nu corespunde legii fundamentale a statului roman. Curtea Constituţionala a Romaniei (CCR) a respins modificarile propuse iniţial Legea arhivelor, decizia fiind luata cu unanimitate de voturi. Judecatorii au decis ca legea a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului, prevazut de Legea fundamentala.
Judecatorii au acceptat o contestaţia depusa de USL la noua Legea a Arhivelor Naţionale, votata de Camera Deputaţilor in luna noiembrie a anului trecut, la propunerea UDMR. Maghiarii au introdus in proiectul de lege un amendament conform caruia arhivele confiscate de comunişti cultelor religioase ar fi retrocedate in original bisericilor. Opoziţia a atras atenţia ca legea nu defineşte clar caracterul abuziv al confiscarii şi nici nu precizeaza cine ar trebui sa-l stabileasca, deşi modul in care au fost preluate este esenţial in procesul de retrocedare.
Diana Gabor
