Reţeta electronica , noul guturai al sistemului medical

Medicii pot elibera reţete in format electronic din 2 iulie, insa pana acum majoritatea s-au aratat nemulţumiţi de sistemul impus de Casa Naţionala de Asigurari de Sanatate. De la 1 ianuarie eliberarea reţetelor in acest format devine obligatorie, deşi exista probleme legate de decontari şi de centralizarea datelor. In plus, o mare parte din farmacii nu sunt pregatite pentru eliberarea medicamentelor exclusiv in regim electronic şi refuza pacienţii care vin cu astfel de reţete.

Doctorii trebuie sa completeze pe calculatorul lor un formular electronic, care este transmis in sistem şi tiparit pe hartie, unde se imprima şi un cod de bare 2D. Reţeta este accesata de farmacişti fie prin scanarea codului de bare 2D inscripţionat pe reţeta, fie prin tastarea unor date de identificare de pe reţeta.
Treptat, vor fi disponibile funcţionalitaţi de avertizare a medicului la prescriere, daca, de exemplu, medicamentele prescrise sunt incompatibile, in doze prea mari sau daca nu s-au respectat regulile impuse sistemului de decontare, de exemplu daca s-a mai prescris o reţeta de curand.

Reţeta cu surprize

Pacientul trebuie sa se prezinte la farmacie doar cu reţeta şi actul de identitate. Reţeta va putea fi eliberata şi parţial, astfel ca medicamentele care nu se gasesc intr-o anumita farmacie pot fi ridicate din alta parte. Aceasta in teorie, deoarece deocamdata reţeta eliberata şi pe hartie şi electronic trebuie ridicata in totalitate.
Pacienţii trebuie sa aiba grija sa nu deterioreze reţeta tiparita, in special in zona codului de bare, respectiv sa nu o plieze, sa nu o murdareasca sau sa o ude. In cazul vizitelor la domiciliul pacientului, medicul poate elibera pe loc reţeta, chiar daca nu are calculator portabil, intrucat doctorul are posibilitatea sa pretipareasca un numar de reţete, care vor avea incluse in codul de bare doar informaţii de identificare a reţetei şi unitaţii medicale. Restul datelor vor fi completate manual, lizibil şi obligatoriu cu litere de tipar.
„Prescripţia electronica face parte dintr-un program amplu de modernizare a sistemului medical, aliniat la normele europene. Primul pas a fost facut odata cu implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, urmand apoi Prescripţia electronica, sistemul de carduri, in acest an, şi, apoi, dosarul electronic al Pacientului”, explica Dragoş Dobran, directorul departamentului eHealth de la SIVECO, compania care implementeaza sistemul in Romania.
Pana la implementarea unui sistem comprehensiv, insa, mai este mult. In Bucureşti, farmaciştii se plang ca nu au primit de la Casa de Asigurari acelaşi program cu cel folosit de medici, astfel ca reţeta prescrisa şi cea care apare pe ecranul farmacistului cand scaneaza codul de bare difera, iar pacientul ramane fara medicamente. „Cel mai probabil, nu se sincronizeaza softurile. Cel de la farmacie e in neconcordanţa cu cel al medicului de familie. Nu au un dicţionar comun şi din aceasta cauza in calculatorul de la farmacie a aparut altceva. Lucram la problema asta inca de cand am lansat reţeta electronica. Vrem ca, pe viitor, fiecare reţeta sa aiba tiparit pe ea tipul softului, sa ne fie mai uşor sa remediem problemele ce ar putea aparea”, se scuza reprezentanţii CNAS.

Spitalele işi cumpara singure imprimantele

La Cluj, reţetele electronice sunt in continuare problematice pentru spitale. Directorii unitaţilor sanitare se plang ca sistemul nu este bine gandit, iar echipamentele necesare trebuie achiziţionate de spital, şi nu sunt puse la dispoziţie de cel care a impus sistemul, Casa Judeţeana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Cluj.
Medicii de familie clujeni, managerii de spitale şi farmaciştii au avut la sfarşitul lunii octombrie o intalnire cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate (CNAS) prin care au expus problemele pe care le-au intampinat o data cu apariţia reţetelor electronice pe care au trebuit sa le prescrie incepand din luna iulie.
Lipsa echipamentelor este unul din motivele pentru care Spitalul Judeţean Cluj nu a implementat inca sistemul. „Din punct de vedere al urmatorului pas este achiziţionarea semnaturii electronice, lucru care va necesita un efort financiar considerabil. Avem un numar foarte mare de medicii prescriptori, iar costul unei asemenea semnaturi electronice va insemna o resursa financiara importanta”, a explicat Cristina Ciortea, directorul Spitalului Judeţean Cluj, in cadrul intalnirii profesioniştilor din domeniul sanataţii din judeţ.
Numai Spitalul Judeţean are peste 200 de medici care vor elibera prescripţii electronice. „Costul unei semnaturi electronice este in jur de 150-200 de lei. Sper ca vom fi pregatiţi pana la 1 ianuarie cand intra in vigoare obligaţia de a prescrie reţete electronice”, a declarat Ciortea.
Directoarea spitalului din Turda, Antonia Bica, a spus ca unitatea sanitara pe care o conduce a reuşit sa achiziţioneze echipamentul, dar trebuie pregatit şi personalul. „Intr-o prima faza ne-am facut evaluarea aparaturii necesare, am stabilit costurile şi am achiziţionat parţial. Mai urmeaza chiar numai procesul de instruire a personalului”, a explicat Antonia Bica.

Problema e la internet

Alte unitaţi sanitare, deşi prescriu reţete electronice, se plang ca procesul de validare a acestora este unul anevoios, care dureaza şi cate o jumatate de ora. Managerii de spitale spera ca serverele CNAS vor fi pregatite pentru volumul mare de informaţii produs o data cu implementarea reţetei electronice. „Masura de eficientizate a prescripţiilor este foarte buna cu condiţia ca logistica sa susţina reţetele electronice, asta inseamna un sistem informatic bine pus la punct. In prezent suntem pe vechiul model de prescripţie pentru ca avem un rulaj foarte mare de pacienţi şi nu vrem sa creştem timpul de aşteptare. Am inceput implementarea prescripţiei electronice şi speram ca pana la 1 ianuarie lucrurile se vor desfaşura eficient. Pe modulul pilot pe care l-am incercat cred ca cea mai mare deficienţa este timpul de aşteptare pana la validarea reţetei pe o semnatura electronica care poate ajunge la 20 de minute”, a declarat Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare.
Farmaciştii, in schimb, dau vina pe medici. „Timpul este destul de scurt, sunt medici care inca nu ştiu sa lucreze pe calculator, asta va spun din experienţa practica a mea, nu in calitatea oficiala pe care o am, sunt medici de familie care inca nu ştiu sa lucreze pe calculator şi vor trebui sa faca faţa acestor probleme”, a explicat Speranţa Iacob, preşedintele Colegiului Farmaciştilor.
Reprezentanţii Casei de asigurari sunt optimişti. Marius Filip, medic şef in cadrul CNAS, considera ca problemele cele mai mari nu ţin de instituţia pe care o reprezinta, ci de conexiunea la internet a medicilor. „Problemele care apar, in general, ţin de conexiunea la internet care nu depinde de noi. Aceasta perioada de probe are rolul de a face cele doua softuri de prescriere şi de eliberare a reţetelor sa mearga perfect”, a precizat Filip.
Marius Filip a incurajat medicii sa foloseasca „cu incredere” noul sistem de prescriere a medicamentelor. „La aproape 4 luni de la implementare, avem inregistrate in sistem peste 2,5 milioane de reţete electronice validate, dintre care au fost eliberate 2,2 milioane. Nivelul reţetelor prescrise in sistem incepe sa se apropie de cele eliberate. Rugamintea noastra pentru medici este sa prescrie cat mai mult electronic şi o sa ii ajutam sa se rezolve problemele. De la 1 ianuarie nu vor mai exista alte tipuri de reţete decat cele electronice, reţetele autocopiante vor disparea definitiv de pe piaţa”, a declarat medicul CNAS. Din cele peste doua milioane de reţete, 1.969.887 au fost prescrise electronic, 31.267 au fost prescrise clasic la cabinet, 810 acasa şi au fost eliberate 1.688.892.

Diana Gabor