“Betoane” în pădurea Făget! Afacerea a pornit din Bahamas

Încă din anul 2006, Gazeta de Cluj anunța că în Pădurea Făget vor crește blocuri, după ce societatea Mănăștur Holding a cumpărat un teren de peste 40 de hectare de la composesoratul Mănăștur, pe vremea când Simion Țicrea era președinte. După ce ani de zile, Primăria Cluj-Napoca tot a respins proiectele companiei Mănăștur Holding, la următoarea ședință a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism (CTATU) se va dezbate intenția societății Mănăștur Holding de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru a construi pe strada Cernăuți (Colonia Făget) un ansamblu de locuințe.

În 2005, Simion Țicrea, în calitate de președinte al composesoratului Mănăștur, a vândut o parcelă de teren de 46 ha către SC Holding Mănăștur pentru suma de 26,7 milioane lei. Chiar dacă marea parte a terenului face parte din situl protejat Natura 2000, compania voia încă de atunci să edifice în pădure un cartier de locuințe, iar majoritatea copacilor au fost tăiați.

În zona respectivă au fost edificate mai multe locuințe chiar dacă există legi care interzic edificarea construcțiilor de acest tip în pădure! Însă, totul a fost făcut cu avizele primăriei conduse de Emil Boc și Sorin Apostu și a instituțiilor de mediu.

În anul 2009, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a luat decizia de emitere a Avizului de mediu pentru PUZ şi PUD ansamblu de locuinţe Colina Sud, în Cluj-Napoca, jud. Cluj, în favoarea S.C. Mănăştur Holding S.R.L. Locaţia proiectului de construcţii se află în situl Natura2000 Făgetul Clujului – Valea Morii.

La acea vreme, Asociația Transilvania Verde a contestat proiectul, argumentând că raportul care a stat la baza avizului conține date false: se vorbește despre Făget ca despre Roșia Montana, nu este identificata corect zona, dar nici speciile de plante și animale care trebuie protejate, având în vedere că proiectul include și o arie protejată prin programul Natura 2000. Cu toate acestea, directorul ARPM spunea că răspunderea nu aparține instituției, ci firmei care a făcut studiul de impact.

Reprezentanții organizației nonguvernamentale Transilvania Verde au sesizat ARPM Cluj asupra faptului că raportul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit de societatea Unitatea de Suport pentru Integrare SRL din Cluj-Napoca pentru proiectul celor de la Mănăștur Holding, conține date false. Cu toate acestea, PUZ si PUD ansamblu de locuințe Colina Sud a primit avizul de mediu.

În 2009, oficialii Primăriei Cluj-Napoca au afirmat că proiectul companiei Mănăștur Holding nu a fost avizat, documentația fiind retransmisă beneficiarului. Presa locală scria în urmă cu zece ani că Mănăștur Holding intenționa ca o parte din hectarele deținute să le introducă în intravilan pentru ca investitorii să viabilizeze terenul și a vinde mai departe parcelele. Inițial, de proiect s-au ocupat arhitecții de la Arhimar, însă ulterior biroul a renunțat la colaborarea pentru realizarea proiectului.

Afacerea a pornit din Bahamas!

Societatea Holding Mănăștur a fost înființată în vara anului 2005, având ca și obiect principal de activitate ”cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare”. Primii doi ani, compania a înregistrat profit, iar din 2010 până în 2016, SC Mănăștur Holding nu a declarat nicio cifră de afaceri și a înregistrat pierderi masive. În 2017, cifra de afaceri raportată a fost aproximativ 4,6 milioane lei, profitul a ajuns la 2,7 milioane lei, cu zero angajați. În 2018, compania a avut un profit de aproape 70.000 lei, înregistrând o cifră de afaceri de 1,5 milioane lei, cu un singur angajat.

În prezent, acționarii firmei sunt două entități din Luxemburg, LABMEX INTERNATIONAL SARL și TAVISTOCK EUROPE SARL, iar administratori sunt MINKO BORDZHUKOV și PHILIP PASHOV ATANASOV (cetățeni bulgari), alături de americanul JEFFERSON RICH VOSS.

În anul 2006, Gazeta de Cluj când se plănuia deja ansamblul rezidențial din Pădurea Făget, SC Holding Mănăștur avea doi acționari: un cetățean francez, Marc Gerard Georges Chouraqui, și societatea Melix Financial Services Inc. Persoana fizica deținea 20% din acțiuni, iar persoana juridică 80%.

Melix Financial Services Inc avea ca și adresă o cutie poștală: P.O. BOX N7776, Lyford Cay, New Providence.Mai mult, New Providence este cea mai mare insulă din Arhipelagul Bahamas, Lyford Cay este o zonă Nassau, capitala Bahamasului, iar întreg arhipelagul este un paradis fiscal.

Defrișare fără aviz

Pentru realizarea cartierului, SC Mănăștur Holding intenționa ca inițial să introducă utilitățile în zonă, apoi să niveleze și să parceleze terenul, o parte din acestea să le scoată la vânzare, iar apoi să construiască blocuri pe celelalte.

În luna iulie 2006, societatea Mănăștur Holding a început defrișarea pădurii pe marginea drumului respectiv, pentru a-l lăți. Doar că nu exista o autorizație de defrișare. Ocolul Silvic Cluj s-a autosesizat la acea vreme și a amendat societatea Mănăștur Holding cu 10 milioane de lei vechi și a sistat lucrările. Șeful Ocolului Silvic Cluj a declarat la acea vreme că deși societatea a fost amendată, reprezentanții Mănăștur Holding și-au continuat lucrările.

În 2006, compania Mănăștur Holding a primit un aviz de la CTATU pentru PUZ în vederea realizării unui ansamblu de locuințe, clădiri de servicii și dotări de cartier, însă proiectul nu a fost avizat de Consiliul Local. 

După mai bine de un deceniu, reprezentanții Mănăștur Holding au cerut un nou aviz Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru elaborarea unui PUZ pentru a construi pe strada Cernăuți (Colonia Făget) un ansamblu de locuințe și funcțiuni mixte.

Căpușan, intermediarul afacerii

Gazeta de Cluj a mai dezvăluit că omul de afaceri Nicolae Căpușan, patronul resortului de lux din comuna Baciu, Sun Garden a fost intermediarul afacerii prin care cele câteva zeci de hectare de teren au ajuns în proprietatea firmei Holding Mănăștur. Căpușan mai este patronul firmei clujene Chicago Tour, care în 2004 a câştigat licitaţia pentru cinematografele Victoria din Cluj-Napoca, Pacea Gherla, Fox Turda, Dacia Baia-Mare şi cinematograful din Oradea. Printre clienții lui Căpușan, s-ar fi numărat și fostul şef al Poliţiei clujene, Teodor Pop Puşcaş sau procurorul Fabian Gyula, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În 2004, conducerea Asociaţiei Fii Vechiului Mănăştur i-a vândut lui Căpuşan o bună parte din terenul deţinut cu doar 8 euro/mp. Pentru că ceilalţi membri au fost nemulţumiţi de tranzacţia făcută la un preţ subevaluat, ei au cerut rezilierea contractului respectiv, dar între timp, Căpuşan vânduse o bună parte din teren. Astfel, chiar dacă respectivul contract a fost anulat în urma deciziei instanţelor, clienţii lui Căpuşan au rămas cu terenurile respective.

O avocată a fost condamnată în urma afacerilor

Tranzacția imobiliară a dus și la condamnarea avocatei clujence S. A., fostul secretar al Composesoratului Mănăștur.

Ea a fost judecată la Curtea de Apel Cluj pentru mai multe capete de acuzare, dintre care pot fi enumerate, fals sau furarea unor documente din dosarele cu care avea legătură. A primit patru ani de închisoare cu suspendare și a fost pusă la plata unor daune în valoare de aproximativ 200.000 de lei.

Întâmplarea face ca avocata să fi fost trimisă în judecată chiar de procurorul Fabian Gyula, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care, după cum am arătat, a fost beneficiarul unui teren vândut de Căpușan.

Potrivit rechizitoriului, avocata ar fi prejudiciat statul român cu 61.690 de lei în urmă suprapunerii de chitanțe. Mai mult, ea ar fi falsificat registrul de contracte pentru a justifica un contract de asistență contestat în instanță. Întreaga activitate infracțională a avocatei S A ar fi început în 2006, iar justiției clujene i-a luat 10 ani pentru a finaliza procesul.

Avocata a fost supusă și unui control al Fiscului desfășurat în aprilie 2009, în urmă căruia au fost găsite mai multe nereguli. Astfel, inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală au găsit chitanțe false întocmite de avocată, care în contabilitate erau înregistrate cu sume minime, de ordinul zecilor de lei, iar în dosarele de judecată apăreau cu sume de mii de lei.

Inspectorii au descoperit că unele chitanțe erau folosite în mai multe dosare de judecată, cu același număr de ordine, dar cu sume diferite.

Într-un alt dosar privind restituirea unui imobil, Laurențiu Octavian Căpușan, cel care a solicitat restituirea imobilului, a sesizat că în dosar se aflau chitanțe depuse de avocatul S A, cea care reprezenta părțile adverse, care au mai fost depuse spre decontare și în alte dosare penale. Astfel, bărbatul a cerut instanței să nu mai accepte aceste chitanțe. Ulterior acelui termen, avocata a fost acuzată că a furat cele trei chitanțe din dosar și le-a înlocuit cu altele, fără să știe însă că cele trei chitanțe au fost fotografiate anterior.

O altă faptă pentru care procurorii au trimis-o pe avocată în judecată are legătură cu afacerea terenurilor Composesoratului Mănăștur. Asociația mănășturenilor a depus o cerere de revizuire împotriva unei sentințe date de Judecătoria Cluj-Napoca și menținută de Tribunalul Cluj.

“Mi-e mi-a atras atenția o sesizare depusă pe domnuleprimar.ro în urmă cu câțiva ani în care era semnat și procurorul Fabian Gyula și când am văzut adresa mi-am dat seama că este chiar pe terenul lui bunicu, membru în asociația composesorală”, a spus avocata.

În cadrul urmăririi penale, începute în 2009, a cerut recuzarea procurorului invocând faptul că are interese în această cauză. Cererea a fost respinsă.