Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a adresat un memoriu presedintelui Traian Basescu, prin care sesiza mai multe aspecte de neconstitutionalitate in legatura cu proiectul de lege privind degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. Avocatii sustin ca legea incalca prevederile Constitutiei, ca nu s-au respectat normele procedurale in ceea ce priveste competenta materiala a Camerei Deputatilor si a Senatului, dar atrag atentia si asupra pericolului neconcordantei practicilor judiciare si a nivelului scazut al invatamantului juridic din Romania.
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a inaintat saptamana aceasta un memoriu presedintelui Traian Basescu prin care ii solicita sa nu promulge proiectul de lege privind degrevarea instantelor judecatoresti dar si pregatirea intrarii in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila (NCPC). Unul dintre principalele motive pentru care avocatii cer presedintelui sa respinga proiectul de lege este legat de una dintre prevederile noului text de lege, care ar permite particularilor licentiati in drept sa reprezinte in recurs, chiar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, interesele unor persoane juridice, stare care ar contraveni prevederilor Constitutiei si ar crea pericolul unei practici judiciare neuniforme. In acest sens, avocatii UNBR au aratat faptul ca adoptarea unei astfel de propuneri ar incalca art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, care prevede ca in recurs, cererile si „concluziile paraților nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.
Avocatii se tem sa nu ramana fara obiectul muncii
Proiectul de lege cu numarul nr. 436/2012 prevede, printre altele, faptul ca nu mai este necesar in recursul intentat de catre o persoana juridica asistenta juridica oferita de un avocat membru al baroului, fiind suficienta o licenta in drept. Cu alte cuvinte, orice absolvent de studii superioare juridice poate reprezenta o societate comerciala in faza procesuala a recursului, chiar daca nu face parte dintr-un barou membru UNBR. Acest aspect al textului legislativ a starnit ingrijorarea avocatilor din UNBR, iar in scrisoarea adresata presedintelui Traian Basescu acestia atrag atentia ca nu orice absolvent de drept este neaparat si specialist, din moment ce sistemul educational juridic nu este la cote maxime.
”Nu in ultimul rand, trecand peste interesele legitime de aparare a profesiei noastre, va rugam sa observati ca starea sistemului de invatamant universitar in domeniul juridic din tara noastra nu ne da dreptul sa consideram ca simpla licenta in drept, indiferent unde, in ce conditii si cu ce note ar fi obtinuta, este de natura a garanta aptitudini profesionale demne de o reprezentare in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispoziția art. 15 din proiectul de lege este de natura a cobori reprezentarea judiciara in fata instantei de recurs la un nivel atat de scazut, incat il putem numi fara precedent, tocmai acum cand, in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri, nevoia unei reprezentari calificate este mai mare ca oricand”, adauga UNBR.
UNBR invoca Mecanismul de Cooperare si Verificare in propria aparare
In memorial adresat presedintelui Traian Basescu, avocatii presedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea, a atras atentia asupra faptului ca daca vor intra in vigoare, prevederile noului proiect legislativ pot duce la grave diferente in ceea ce priveste practica judiciara in site-ul juridic romanesc, fapt care ar contrazice mentiunile ultimului raport al Comisiei privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) inaintat Parlamentului European in luna iulie a acestui an. In cadrul acestui ultim raport, Parlamentul European si Consiliul Europei erau informati ca “din 2007, Romania a creat sau este in curs de a crea cadrul legal de baza in toate domeniile acoperite de MCV. Cand se va finaliza, introducerea noilor coduri ar trebui sa reprezinte o modernizare substantiala a sistemului juridic. Alte decizii la nivel politic, cum ar fi strategia nationala anticoruptie, au creat, de asemenea, un cadru solid. Multe institutii importante contribuie, la randul lor, la acest cadru solid, inclusiv Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Integritate (ANI).” Criticand prevederile articolului 15 din noul proiect legislativ care dau dreptul licentiatilor in drept sa reprezinte procesual interesele persoanelor juridice, UNBR-ul arata faptul ca “ar trebui sa se accepte ca, in cazul persoanelor juridice, intampinarea poate fi semnata numai de avocat sau consilier juridic, in timp ce cererea de recurs (act procesual mai dificil decat intampinarea, sub aspectul tehnicii de redactare) sa poata fi redactata si de catre simpli licențiati in drept, fara drept de practica profesionala. Aceasta concluzie, desi corespunzatoare textelor legale, nu corespunde spiritului reglementarii si logicii”.
Probleme de competenta
Proiectul de lege privind degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost criticat de catre avocatii membrii UNBR atat sub aspectul conflictelor cu texte de lege din Constitutia Romaniei, cat si sub aspect procedural, acestia atragand atentia asupra unor probleme de competenta. Mai exact, avocatii sustin ca in adoptarea proiectului de lege nu s-a tinut cont de competenta materiala a celor doua camere care compun Parlamentul.
“Propunere legislativa a celor 7 senatori si deputati a fost respinsa de catre Senat la 15 octombrie 2012, dar adoptata, de catre Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, la 23 octombrie 2012. Exista deci o grava problema de constitutionalitate deoarece, fiind o propunere legislativa care viza si contenciosul administrativ, prima camera sesizata ar fi trebuit sa fie Camera Deputatilor, astfel cum prevede art. 75 alin.
(1) din Constitutie, si nu Senatul, asa cum s-a procedat. Pe de alta parte, deoarece Senatul a respins propunerea, legea trebuia sa se intoarca, potrivit art. 75 alin. (4) si (5), de la Camera Deputatilor la Senat”, se arata in memorial catre presedinte.
Aspectele de neconstitutionalitate sesizate de catre UNBR
1. Sunt incalcate dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutia Romaniei: „In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat,
ales sau numit din oficiu”.
2. Sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei:„Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept”, coroborate cu dispozitiile art. 129 din Constitutia Romaniei: „Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.
Sabin Ripan
