Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj-Napoca, aprobat la sfârşitul anului 2014, le-a dat bătăi de cap multor clujeni. Este și cazul unor clujeni care au trăit o adevărată teroare. După procese de ani de zile cu RADP-ul care le-au luat ilegal terenurile, s-au declarat nemulţumiţi de faptul că peste noapte terenurile lor au devenit spaţii verzi prin noul PUG, ei neputând să-şi construiască acolo nici măcar o casă. Într-un final, au câștigat definitiv procesul și cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, iar acum Emil Boc este obligat de instanță să modifice parțial Hotărârea prin care s-a aprobat documentația PUG.
Parcuri pe terenurile clujenilor
Ovidiu Cozea (angajat în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj) şi Narcisa Cozea (responsabili juridic/achiziţii la Academia Română filiala Cluj) au cumpărat în anul 2010 un teren în Colonia Becaş (continuarea cartierului Gheorgheni, zona fostei pepiniere RADP) pentru a-şi construi o casă. După ce au primit avize de la Primărie, au trecut şi de prima comisie de urbanism pentru un PUZ, totul s-a schimbat în doar trei săptămâni când a fost aprobat noul PUG. Dacă înainte exista posibilitatea de a construi în zonă locuinţe individuale, odată cu noua reglementare, primăria i-a obligat pe clujeni să-şi folosească terenul ca şi parc, proprietatea privată a acestora devenind terenuri neconstruibile.
Familia Cozea s-a plâns Primăriei Cluj-Napoca de noul Plan Urbanistic General şi a solicitat municipalităţii să se revoce parţial Hotărârea prin care s-a aprobat documentaţia PUG la sfârşitul anului 2014 în ceea ce priveşte terenul deţinut de aceştia.
Conform PUG 1999, terenul în cauză făcea parte dintr-o zonă ce prevedea construirea unui centru de conferinţă şi expoziţii internaţionale. Potrivit legislaţiei , autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o anumită suprafaţă de spaţiu verde. Astfel, prin noul PUG s-a relocat teritoriul destinat construirii centrului expoziţional pentru a se putea dezvolta pe acest teritoriu o amplă zonă verde şi anume, Parcul Est – un proiect al oraşului cu o vechime de aproximativ 40 de ani despre care proiectantul PUG spune că ”acest obiectiv de importanţă publică majoră, cerut insistent şi în numeroasele dezbateri publice organizate pe parcursul elaborării PUG, el urmând a întregi reţeaua sever deficitară a spaţiilor verzi din municipiu”.
În decembrie 2014, Emil Boc declara că ”Parcul de Est va fi amenajat în zona lacurilor din Gheorgheni şi va cuprinde pepiniera Becaş şi zona lacurilor, având o suprafaţă de 20 de hectare”. Referitor la această declaraţie, soţii Cozea precizează faptul că suprafaţa de 20 de ha, luată în calcul de municipalitatea clujeană pentru edificarea acestui parc public cuprinde, în cea mai mare măsură terenuri proprietate privată, aşa cum este de altfel şi terenul acestora.
”În măsura în care municipalitatea doreşte edificarea ”Parcului de Est” cu acces public nelimitat se impune ca întreaga suprafaţă de teren afectată de acest proiect să reprezinte proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca, sens în care, fie municipalitatea reduce suprafaţa parcului şi renunţă la terenurile proprietate privată a unor persoane fizice, astfel limitându-se doar la terenurile deţinute în proprietate de municipalitate, fie procedează, legal, la exproprierea terenurilor proprietate privată şi la acordarea de juste şi prealabile despăgubiri, în vederea atingerii suprafeţei de 20 ha. În caz contrar, prin noua destinaţie urmărită de municipalitate, de PARC, şi în mod direct prin încadrarea funcţională nouă impusă terenurilor noastre, fapt nelegal şi inadmisibil într-o societate în care dreptul de proprietate este garantat şi ocrotit în mod egal de lege.
Încadrarea funcţională atribuită terenurilor aflate în proprietatea noastră – zonă verde – ne impune obligaţia de a accepta accesul nelimitat al publicului pe terenurile proprietate privată, practic imprimă dreptul nostru de proprietate un caracter public, în detrimentul caracterului privat al acestuia.
Este evident faptul că terenurile noastre cu viitoare destinaţie de ”Parc de Est” vor fi folosite de către publicul larg, în mod nelimitat, însă nu vor reprezenta o proprietate publică a municipiului Cluj-Napoca dobândită legal, ci vor reprezenta proprietatea privată a subsemnaţilor”, susţineau soţii Cozea, prin avocat Iulia Podar.
Parcul de Est, un proiect incert
Soţii Cozea mai arătau că li s-a anihilat dreptul la proprietate pentru o idee de proiect, un parc ce va fi sortit eşecului.
”În concret, arătăm că la data de 22 decembrie 2014, când a fost adoptată HCL prin care terenurile proprietatea privată a noastră a fost impusă o funcţiune publică, nu exista, după cum nu există nici în prezent (după cunoştinţele noastre) un proiect aprobat de PARC, cu suprafaţă de 20 ha, în zona Coloniei Becaş.
Cu alte cuvinte, anterior aprobării unui astfel de proiect al ”Parcului de Est”, cu o suprafaţă de 20 ha, fără nicio bază legală, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, a procedat la schimbarea încadrării funcţionale din care permitea realizarea de construcţii, în parcuri cu acces public nelimitat, încadrare care nu ne permite exercitare atributelor dreptului de proprietate.
De altfel, având în vedere faptul că majoritatea terenurilor din suprafaţa de 20 ha propuse pentru noul ”Parc de Est” reprezintă proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, şi având în vedere că nu s-a iniţiat vreo procedură de expropriere din partea municipalităţii, orice proiect de parc de 20 ha apare ca fiind sortit eşecului.
Cu toate acestea, în lipsa unui proiect de parc aprobat, cu încălcarea dreptului nostru de proprietate privată, s-a procedat la schimbarea încadrării funcţionale, având la bază doar o ”idee”, un pretins viitor proiect de parc, cu o suprafaţă de 20 ha, proiect incert şi improbabil din punct de vedere al realizării”, mai arătau soţii Cozea prin avocat.
Clujenii și-au căutat dreptatea în instanţă
În iulie 2015, Ovidiu şi Narcisa Cozea au dat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi au cerut instanţei să anuleze actul administrativ prin care s-a hotărât ca terenul pe care aceştia îl deţin să fie transformat în parc. În iunie 2017, Tribunalul Cluj le-a respins cererea soţilor Cozea, însă aceştia au făcut recurs.
Într-un final, Curtea de Apel Cluj a admis cererea familiei Cozea și a hotărât să anuleze parțial Hotărârea prin care s-a aprobat documentația PUG. Astfel că, instanța a obligat Consiliul Local să schimbe încadrarea terenului pe care clujenii îl dețin într-o încadrare funcțională avută anterior aprobării noului PUG. De altfel, administrația locală trebui să le plătească soților Cozea 3.720 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
”Cu privire la afectarea drepturilor ori libertăților cetățenilor care se constituie într-o conduită abuzivă sub forma excesului de putere, trebuie să notăm că în speță era necesar să se aprofundeze situația juridică a reclamanților privită și din perspectiva condițiilor și împrejurărilor în care a fost adoptat actul administrativ.
Din perspectiva datelor speței, rezultă că necesitatea elaborării prin PUG a noului regim urbanistic asupra suprafeței ce constă în zona afectată de Parcul de Est în care se include și terenul reclamanților s-a justificat noua strategie de dezvoltare a localității prin implementarea conceptului de dezvoltare durabilă prin completarea hărții spațiilor verzi din municipiu în beneficiul calității vieții locuitorilor și satisfacerea dreptului la un mediu sănătos (…). Este de notat că această strategie nu poate ocoli interesele și drepturile particularilor care pot fi afectați în drepturile lor patrimoniale (…). Perspectiva reclamanților privind exploatarea și exercițiul atributului material al dreptului de proprietate a fost schimbat radical prin noul PUG, mergând până acolo încât să fie golit de conținut. Or, această serioasă afectare trebuia însoțită de garanții din partea autorității publice că într-un termen rezonabil de timp obiectivul de investiții se va realiza și că reclamanții în calitate de proprietari ai terenului inclus în zona Parcului de Est vor fi indemnizați corespunzător pentru afectarea dreptului de proprietate. Or, în speță nu au fost produse probe din care să rezulte indubitabil voința autorității publice în sensul asanării vătămării (…).
Din cele ce precedă, rezultă că prin efectul schimbării regimului urbanistic al terenului din litigiu, proprietarii sunt puși în fața unei rezervări a unui teren pentru un viitor proiect incert sub aspectul existenței unui plan concret de realizare și concretizare. A evoca faptul că în decursul a 10 ani cât este în mod obișnuit durata unui plan urbanistic de dezvoltare direcția de dezvoltare strategică se va concretiza nu este la adăpost de critică fără minime garanții de realizare în acest sens. În această situație, ceea ce autoritatea publică a realizat a fost o expropriere de fapt a proprietarilor, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, încălcându-se astfel prevederile constituționale care garantează dreptul de proprietate”, arată judecătorul în motivare.
