Statul roman este condamnat din ce in ce mai des la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pentru abuzurile sistemului de justitie romanesc. Fie ca este vorba de politisti batausi, fie ca este vorba de inchisori cu conditii inumane, cu totii trebuie sa platim pentru ineficienta organelor abilitate ale statului sa ofere propriilor cetateni acces la minimul necesar si respectarea drepturilor omului.
Politistii, acuzati ca l-au batut de doua ori
Incidentul cu Gheorghe Ghiurau a avut loc pe 27 noiembrie 2006. Versiunea aplicantului este ca in data mentionata, la 4 dupa-masa politistii Inspectoratului de Politie din Bihor l-au luat in custodie sa il transporte de la Bors la Cluj fara sa prezinte nici un mandat sau vreun document legal care sa justifice arestarea, nici nu l-au anuntat in ceea ce priveste motivul transportarii sale. Ghiurau a sustinut ca a fost batut de politisti atat de grav incat si-a pierdut cunostinta. Drept urmare, acesta ar fi avut nevoie de ingrijiri medicale pentru care a fost transportat la spitalul din Huedin. In drum spre spital acesta a fost descatusat si a fost lovit de politisti. Acest incident a fost vazut de alti politisti. Politia din Cluj l-a transportat imediat la spitalul din municipiul de pe Somes, unde a ramas timp de trei ore, pana la 9 seara. La ora 12:45, desi nu era in stare sa vorbeasca din cauza sedativelor ce i-au fost date in spital, a fost transportat direct la sediul politiei din Cluj pentru a fi intervievat. Acolo a fost anuntat pentru prima data de motivul arestului sau, respectiv ca ar fi facut mai multe telefoane de amenintare. A fost interogat pana la 1:52 am.
Versiunea guvernului arata ca in urma investigatiilor criminale preliminare initiate in legatura cu acuzele conform carora aplicantul ar fi facut mai multe telefoane de amenintare, procurorul a dat un mandat pentru interogarea suspectului.
La 4 dupa-amiaza in aceeasi zi, fiind informat de acest ordin de catre ofiterii de politie, aplicantul cererii la CEDO a fost de acord sa acompanieze politistii la Parchetul din Cluj. In drum spre Cluj, langa Huedin, aplicantul a informat ca se simte rau si dadea semnele unei crize de epilepsie. Ofiterii de politie l-au dus pe aplicant in cel mai aproape spital din Huedin, unde a fost examinat si a primit imediat ajutorul medical . In timp ce era in camera de consultatii, Ghiurau a facut un atac de panica si a inceput sa loveasca patul si mainile cu picioarele. Doi ofiteri de politie au trebui sa intervina si sa il imobilizeze pe aplicant pentru ca sa poata fi deconectat de la aparatele medicale. Reclamantul a fost transportat la spitalul din Cluj-Napoca pentru examinari medicale, care au avut loc de la ora 9 pana la miezul noptii. Diagnosticul a fost trauma abdominala si “vatamari corporale.” Conform variantei guvernului, cum nu au fost recomandari medicale pentru operatie imediata, aplicantul a fost externat din spital si a fost prezentat la politie pentru interogator. Dupa acesta, Ghiurau a oferit o declaratie scrisa, care conform procurorului nu era scrisa citet. El a fost asistat de avocat in timpul interogatorului.
Oficialii Curtii Europene a Drepturilor Omului arata in sentinta ca pe 18 ianuarie 2011, la patru ani dupa petrecerea evenimentelor, procurorii au luat declaratii de la sase ofiteri de politie implicati in evenimente. Dupa interogarea avocatului lui Ghiurau pe 21 aprilie 2011 si a altor doi politisti pe 22 august 2011, procurorii au hotarat in continuare neinceperea urmaririi penale. Avand in vedere ca procurorii nu au ascultat instructiunile curtii sa porneasca o investigatie, pe 11 noiembrie 2011, Curtea de Apel din Ploiesti a retrimis dosarul la procurorul clujean atasat Curtii de Apel Cluj.
“Curtea observa in continuare ca in timp ce aplicantul a spus ca a fost acompaniat prin forta de catre ofiterii de politie, guvernul spune ca acesta a fost de acord sa ii acompanieze. In aceasta conexiune, curtea noteaza ca aplicantul a fost inconjurat de agenti de politie in tot acest timp si ca in nici un moment din cadrul calatoriei sale de la Bors la Cluj nu a fost lasat sa umble de buna voie. Este de asemenea de notat faptul ca aplicantul a fost pazit de politisti cat timp a fost in spital si in ambulanta in care a fost transportat de la Huedin la Cluj. Curtea considera ca aplicantul a fost tot timpul sub controlul autoritatilor si conchide ca a fost ingradit de libertatea aratata in articolul 5-1 din Conventie”, arata judecatorii Curtii in sentinta impotriva Romaniei.
Apoi, judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului au fost nevoiti sa stabileasca daca aceasta ingradire a libertatii a fost facuta printr-o procedura prescrisa de lege. In concluzia judecatorilor se mai arata ca Romania trebuie sa plateasca in acest caz 14.000 de euro aplicantului, Gheorghe Ghiurau.
Mentionam ca in saptamanalul Gazeta de Oradea au aparut mai multe articole despre afacerile suspecte ale lui Gheorghe Ghiurau, acesta activand in domeniul petrolier. Ancheta DIICOT Cluj in ceea ce-l priveste ar fi fost legata de demararea lucrarilor la Autostrada Transilvania. Ghiurau ar fi fost omul politicianului Vasile Blaga, actualul sef al PDL, care i-ar fi scris chestorului Dan Fatuloiu sa faca verificari in cazul transportului omului de afaceri controversat de la Bors la Cluj.
Batut pana isi recunoaste vina
Un alt caz recent pentru care Romania a fost condamnata la CEDO este Andresan v Romania. Conform celor spuse de aplicant, pe 30 aprilie 2001, angajatorul sau a declarat intr-un mod informal ofiterilor de politie N.D. si C.B. ca i-au fost furati niste bani din casa si ca il suspecteaza pe Andresan. Cei doi politisti au fugit sa il aresteze pe aplicant pe strada, l-au incatusat in fata altor oameni si apoi a fost dus cu masina politiei la sectie. Acolo, Andresan a fost batut in timp ce era incatusat, fortandu-l sa recunoasca ca a furat banii. Acesta a semnat ulterior o marturie. El a fost dus in catuse la casa parintilor, unde agentii de politie au efectuat o perchezitie. Au gasit 1 milion de lei, care a fost confiscat si apoi dat direct politistului I.N.
Conform marturiei aplicantului depusa la CEDO, doi agenti de politie au continuat sa il loveasca in fata parintilor sai si au incercat sa descopere unde sunt ascunsi restul banilor. Cum a refuzat sa faca asta, a fost dus la sectia de politie, unde a fost batut din nou pana cand politistului I.N. i s-a facut mila de el si le-a cerut colegilor sai sa il elibereze. Apoi l-a dus acasa pe aplicant unde le-a spus parintilor “l-am scos pe Ilie din sectia de politie si l-am dus acasa. El a fost batut asa de sever incat mi-a fost mila de el.” Pe 2 mai 2001 abuzul politistilor a continuat, el fiind adus din nou la sectia de politie.
Pe 8 octombrie 2001, Ilie Andresan a dat o declaratie in fata politiei din Ludus unde a fost intrebat de acuzatiile de furt care i se aduc. El si-a retras marturiile anterioare si a spus ca a fost batut de cei doi ofiteri de politie, N.D. si C.B., depunand o plangere de abuz de putere si arest fara un permis legal. Cei doi politisti nu au fost condamnati de organele de ancheta din Romania, iar Ilie Andresan, desi a fost condamnat in prima instanta, a fost declarat nevinovat de Curtea de Apel. Judecatorii CEDO au obligat Romania sa plateasca in acest caz daune de 10.000 de euro lui Ilie Andresan pentru incalcarea articolului 3 al conventiei.
Politia i-a spart capul cu o piatra
Radu Pop, actualmente detinut in cadrul inchisorii din Gherla, este victima unui alt caz de abuz a politistilor.
Pe 2 aprilie 2003 aplicantul a fost judecat pentru vandalism si condamnat la 472 de zile de inchisoare de o instanta din jurisdictia instantei din Zalau. Pe 2 iulie 2003, cand Curtea din Salaj a respins apelul, hotararea a devenit definitiva. In timpul procedurilor, Radu Pop a fost eliberat din inchisoarea din Satu Mare, mai precis pe 18 mai 2003. Conform informatiilor oferite de aplicant, el nu a participat la audierile finale in fata instantei judetului Salaj si a admis ca a primit o copie a deciziei in care se arata ca va fi inchis pentru 472 de zile.
Pe 28 iulie pe numele acestuia s-a eliberat un mandat de arestare, dar nu a fost pus in aplicare pentru ca acesta ar fi fugit. Actionand pe informatiile ca aplicantul era in propria casa din satul Creaca, in dimineata zilei de 18 august 2003, la ora 6 dimineata, opt ofiteri de politie, impreuna cu seful politiei locale si adjunctul sau au mers la casa acestuia sa il aresteze. Decizia sa opereze in numar atat de mare a fost datorata antecedentelor agresive ale lui Radu Pop. Cand politistii i-au cerut aplicantului sa se predea, acesta nu a raspuns. Stiind ca se afla inauntru, un grup format din patru politisti au intrat inauntru. Datorita faptului ca era intuneric in casa, un politist, L.L., nu l-a observat pe Radu Pop si l-a lovit pe acesta in cap cu o piatra. Inainte sa fie imobilizat de politisti, aplicantul a cautat un topor si i-a lovit degetele unui alt politist, H.N. Conform unui raport criminalistic, aplicantul a suferit un traumatism cranian si fractura de craniu, avand nevoie intre 40 si 45 de zile de recuperare. Conform celor declarate de aplicant, el a fost batut de politisti si in timpul arestului din 18 august. In schimb, instanta CEDO i-a dat dreptate doar pentru conditiile proaste de detentie.
Majoritatea inchisorilor, “vizitate” de aplicant
Aplicantul a fost incarcerat in numeroase inchisori din Romania din 18 august 2003, el fiind inchis initial in cadrul sectiei de politie din Zalau, iar ulterior transferat la Satu Mare, Baia Mare, Jilava si Gherla. El sustine ca a fost tinut in celule in care erau prea multi oameni si care aveau conditii proaste de igiena. El sustine ca erau paraziti si sobolani in celula sa, dar si ca i s-a permis accesul la apa calda doar o data pe saptamana. Radu Pop sustine ca i-a fost data mancare proasta si ca i s-a permis o miscare de doar 10 minute pe zi.
Conform datelor furnizate CEDO de catre Guvern, aplicantul a fost tinut in trei celule in sectie de la Zalau. Astfel, intr-o celula de patru pe trei metri erau tinuti de la trei pana la sase detinuti. Avand in vedere ca o arie de 12 metri patrati le-a fost repartizata uneori pentru sase oameni, fiecaruia i-ar fi revenit un spatiu mai mic de 1,5 metri patrati.
Aceleasi date arata ca in celulele din cadrul inchisorii din Satu Mare au fost urmatoarele conditii: intr-o celula de 12,54 metri patrati au stat intre 6 si 11 detinuti, intr-o celula de 34 metri patrati erau 34 de detinuti, intr-o celula de 8,2 metri patrati erau sapte detinuti, intr-o celula de 27 metri patrati erau tinuti 27 de detinuti si intr-o alta celula de 8,2 metri patrati erau tinuti 5 detinuti.
Inchisoarea din Baia Mare nu avea nici ea conditii mai prietenoase, respectiv o celula cu lungimea de 7,7 metri si latimea de 5,2 metri a fost ocupata de 31 pana la 37 de detinuti, iar o celula de 5,2 metri pe 3,85 metri a fost ocupata de trei detinuti.
Aplicantul a fost incarcerat in cadrul inchisorii din Jilava unde a fost tinut in celule de 9,5 pe 4,5 metri si avea o medie de detinuti de 37 in prima perioada si in cea de-a doua, 42 de detinuti. Ultima inchisoare in care a fost acesta incarcerat si cea in care se afla si in prezent este Gherla din judetul Cluj. Inchisoarea din Gherla nu a furnizat date in ceea ce priveste ocuparea medie a celulor in care a fost incarcerat aplicantul. Pana la urma, CEDO a hotarat plata din partea Romaniei la inchisoarea din Jilava a 8.000 de euro.
Cazul Gazeta a ajuns si el la CEDO
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a admis plangerea directorului “Gazeta de Cluj”, Liviu Man, impotriva statului roman de luna trecuta. CEDO cere statului sa raspunda unei serii de intrebari privitoare la incalcarea articolelor 3, 8 şi 10 din Convenţia Internaţionala a Drepturilor Omului, se arata intr-un articol anterior. Articolul 3 se refera la interzicerea torturii, 8 la dreptul la respectarea vieţii personale şi familiale şi 10 la libertatea de expresie.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat in cauza Liviu Man contra Statului Roman, in sensul admiterii plangerii apelantului. Curtea Europeana a constatat incalcarea a mai multor drepturi fundamentale garantate de catre Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, incalcari survenite in timpul urmaririi penale şi a detenţiei jurnaliştilor “Gazeta de Cluj” şi “Buna Ziua Ardeal”.
Conform documentului inaintat de catre forul european, pana la 1 februarie 2013, Statul Roman va trebui sa-şi exprime poziţia faţa de problemele ridicate de CEDO, iar ulterior are opţiunea de a inainta directorului Liviu Man o oferta, in sensul impacarii parţilor. Referitor la aceasta posibilitate, Liviu Man s-a aratat dezinteresat, menţionand ca abuzurile organelor de poliţie şi ale magistraţilor trebuie condamnate. “Nu am intenţia sa ma inţeleg cu statul roman, sa plateasca pentru ceea ce au facut domnii procurori Hrudei şi Deritei şi judecatorii care le-au luat in seama prostiile”, a declarat Liviu Man. Avocatul Radu Chiriţa, aparatorul in faţa forului european al lui Liviu Man şi specialist pe probleme de incalcare a drepturilor fundamentale, a lasat sa se inţeleaga faptul ca pana la acest moment nimic nu este sigur şi ca dupa data de 1 februarie 2013 lucrurile vor fi mult mai clare. “Statul roman nu este obligat sa faca o oferta parţilor vatamate. Pana la data de 1 februarie 2013 Statul in schimb trebuie sa-şi depuna observaţiile cu privire la articolele incalcate şi care privesc drepturile omului”, a declarat anterior avocatul Radu Chiriţa.
Cu toate acestea, Romania nu face nimic impotriva opririi acestor sentinte pe banda rulanta…
Tiberiu Hrihorciuc
