Chiar daca administrația județeana și-a schimbat conducerea și culoarea politica, firmele de casa raman aceleași. Daca in urma cu un an de zile, liberalii clujeni țipau ca din gura de șarpe ca anumite contracte de deszapezire ar trebui denunțate pentru ca firma caștigatoare nu iși face treaba, luna trecuta, CJ Cluj, prin intermediul RAADPP Cluj, a acordat licitația de deszapezire acelorași societați ca și anul trecut. Asta poate fi drept o dovada ca, in pofida certitudinilor, banii nu au nici o culoare, politica.
Pana de curand, directorul RAADPP (Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat) Cluj era Mircea Avram. Insa dupa apariția, ca din senin, a unui raport de audit care dezvaluia neregulile facute in cadrul instituției, Avram a fost inlocuit cu Liviu Iosif Bota, unul dintre oamenii de casa a USL-ului clujean. De asemenea, dupa cum toți clujenii știu, și președintele CJ Cluj, instituția care guverneaza RAADPP Cluj, a fost schimbat. Din Alin Tișe, președintele instituției s-a preschimbat in Horia Uioreanu. Iar Uioreanu a administrat banii pentru deszapezirile care vor avea, sau nu, loc in județ. Conform dorinței lui de liberal, banii pentru deszapezirea drumurilor au avut urmatoarele destinații: 4,52 de milioane de lei au fost atribuiți Regiei Autonome a Drumurilor Judetene Cluj care va imparți acești bani in doua loturi. Apoi, administrația județeana a semnat un contract de 2 milioane de lei cu SC Bema Prodserv SRL, iar alte doua contracte au fost date firmei Diferit SRL (unul de 1,61 milioane lei și altul de 977.000 lei). Astfel, Uioreanu, dupa ce a facut aceasta imparțeala, s-a gandit ca iarna nu ii va lua pe nepregatite pe cei care au fost angajați sa mențina drumurile “la negru”. Insa, anul trecut, cand zapada chiar daca avea aceeași culoare, dar administrația județeana era “portocalie”, liberalii, in frunte cu Uioreanu, și-au pus tunurile pe contractele incheiate de autoritați cu aceleași societați. Prin intermediul președintelui Organizației Municipale de Tineret PNL, Ioan Baldea, liberalii au atacat contractul. “Anul trecut am criticat modul in care cei de la Bema Prodserv au caștigat contractul pentru ca nu aveau resursele necesare și au fost probleme pe strazi”, a declarat șeful organizației liberale „La Cluj insa, lipsa de profesionalism a domnului Mircea Avram, director RAADPP Cluj, a dus la o situatie aberanta. (…) TNL Cluj-Napoca a inregistrat o cerere la RAADPP, numarul 106/9.01.2012, ce contine solicitarea unor informatii referitoare la contractele si procedurile prin care domnul Mircea Avram a atribuit operatorilor economici serviciul de deszapezire, avand in vedere ca, desi licitatia nu era finalizata, s-a intervenit in luna decembrie pe drumurile judetene. Raspunsul primit vineri, 3.02.2012, de la Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat a Judetului Cluj, ridica cateva semne de intrebare: 1. Prin ce procedura legala au fost semnate Contractele de Servicii si Acorduri – cadru cu Regia Autonoma a Drumurilor Judetene Cluj si SC Bema Prodserv SRL, cuprinse in adresa de raspuns numarul 106/3.02.2012 (contractele de Servicii 81,82,83,84,85 au fost semnate in luna decembrie, asta desi licitatia nu s-a finalizat!!) 2. Prin ce procedura legala (adica in baza carei legi) si pentru ce perioada au fost semnate contractele de servicii nr. 85/29.12.2011, semnat cu RADJ Cluj, in valoare de 80.346,42 lei cu TVA si nr. 3/05.01.2012, semnat cu SC Bema Prodserv SRL, in valoare de 80.720,28 lei cu TVA.”, scria anul trecut Ioan Baldea.
Mai bine schimbam directorul decat firma
Intrebat de modul in care, aceeași firma criticata a caștigat din nou un contract de deszapezire pentru drumurile Clujului, Baldea spune ca de aceasta data spera ca totul sa fie bine. Altfel se va revolta din nou. “Anul trecut au fost ceva probleme pe drumurile din județ și din aceasta cauza ne-am revoltat. Speram ca acum sa nu mai fie probleme. Totul a fost legal de aceasta data pentru ca s-a mers pe o licitație electronica, iar cei de la Bema Prodserv au caștigat pentru ca au mers pe cel mai mic preț. Sper sa faca fața, altfel ne vom revolta și de aceasta data”, mai spune liderul tinerilor liberali clujeni, Ioan Baldea.
Firma buclucașa este din Turda, iar domeniul de activitate al SC Bema Prodserv este “comerț cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi și tutun”, cu alte cuvinte, un cod CAEN specific buticurilor de scara de bloc. Insa firma și-a mai adaugat un domeniu de activitate care nu are nici o legatura cu cel preponderent, anume ”Lucrari de construcții a drumurilor și autostrazilor”, același domeniu pe care il are și Bechtel, spre exemplu, iar aceasta completare a fost necesara pentru a putea caștiga contractele de deszapezire. Conform ultimului bilanț public pe anul 2011, firma are o cifra de afaceri de 2,8 milioane de lei, datorii de 2,5 milioane de lei și 35 de angajați. SC Bema Prodserv este patronata și administrata de soții Rusu Lina și Ispas.
Dupa ce Horia Uioreanu a ajuns la șefia CJ Cluj, el nu a denunțat contractul cu societatea contestata, ci l-a schimbat pe șeful RAADPP Cluj, Mircea Avram, unul dintre protejații democraților și care, potrivit unui raport de audit, a “muls” instituția pe care a condus-o cat a putut de mult. ”Situatiile financiare intocmite la finele anilor 2008 si 2010 nu reflecta realitatea, deoarece entitatea verificata nu a inregistrat in evidentele contabile, suma de 4.108.993,74 lei, reprezentand obligatii de plata fata de terti, aferente lucrarilor de modernizare/reabilitare a drumuri judetene, certificate prin situatii de lucrari acceptate la plata de catre compartimentul de specialitate, prin dirigintii de santier. Remuneratia directorului general nu putea sa depaseasca nivelul de 5.941 lei intre 01 ianuarie 2010 si 02 iulie 2010, nivelul de 4.456 lei intre 03 iulie 2010 si 31 decembrie 2010, nivelul de 5.124 lei intre 01 ianuarie 2011 si 31 mai 2012, respectiv nivelul de 5.534 lei, valabil dupa 01 iunie 2012. Sumele acordate in plus directorului general, ce reprezinta remuneratii nete necuvenite care fac parte din venitul brut lunar conform statelor de plata, au valoarea totala de 97.552 lei”, se arata in raport. De asemenea, potrivit aceluiași, Avram a platit cantitați impresionante de sare pentru deszapezire.
La noi zapada e la suprapreț
Potrivit datelor furnizate de catre Compania de Autostrazi și de Drumuri Naționale din Romania, costul pentru deszapezirea unui kilometru de drum național a fost, iarna trecuta, de peste 4.000 de euro, iar anul acesta s-ar putea ridica la 5.800 de euro. Contractele sunt imparțite intre cateva firme ale „regilor asfaltului”, printre care Euroconstruct și Romstrade. Romania este una dintre țarile europene care platește cel mai mult pentru curațarea autostrazilor și a drumurilor naționale, arata doua lucrari publicate in primavara acestui an in Germania și Finlanda, corelate cu cifrele facute publice de catre Compania de Autostrazi și Drumuri Naționale din Romania (CNADNR). Potrivit datelor companiei, intreținerea drumurilor naționale in iarna anului trecut s-a ridicat la 333,47 milioane lei (77 milioane euro), in timp ce pentru iarna ce a inceput necesarul este de 401,7 milioane lei (93 milioane euro). Luand in calcul lungimea rețelei de drumuri naționale și autostrazi, de 16.000 de kilometri, rezulta ca in iarna 2010-2011 s-au cheltuit 4.812 euro pe fiecare kilometru, iar in sezonul actual costurile deszapezirii ar putea ajunge la 5.800 de euro pe kilometru.
Razvan Robu
