Doua terenuri din raza localitatii Gherla au fost executate silit pentru plata unor datorii, valoarea lor fiind mult peste suma pe care executorul judecatoresc a incasat-o pana la urma de la cel care si-a adjudecat licitatia. Chiar daca evaluarea initiala plasa valoarea terenurilor la 5 milioane de euro, trei ani mai tarziu executorul a reusit sa o „scoata” la nici 1% din aceasta suma, chiar daca nu mai avea dreptul legal de a licita acele terenuri si nici competenta teritoriala pentru a le executa.
Lacomia unui executor judecatoresc a dus la vanzarea unui teren in valoare de peste 6 milioane de euro cu aproximativ 28.000 de euro, adica de peste 200 de ori mai putin decat a fost evaluat in momentul executarii silite. Diferenta dintre cele doua evaluari este mai mult decat batatoare la ochi, motiv pentru care firma vizata a contestat titlul de executare si a depus plangere penala impotriva executorului judecatoresc. Chiar daca evaluarile au fost facute la distanta de trei ani, prima in 2008, iar a doua in 2011, in perioada de criza economica, pretul terenului nu avea cum sa scada la sub 1% din valoarea pronuntata initial.
De 200 de ori mai putin
Dar sa incepem cu inceputul. Firma care a detinut terenurile datora Companiei de Apa Somes aproximativ 114.000 de lei, iar in scopul recuperarii acestei sume, a fost demarata procedura de executare silita in octombrie 2008 de catre biroul executorului judecatoresc Alexandru Sipos a doua suprafete de 176.963 mp (17 ha), din Iclod, respectiv 20.245 mp, din Bontida. Pentru a putea incepe demersurile de vanzare a acestor terenuri, Sipos a cerut, in aceeasi luna, efectuarea unui raport de evaluare. Acest raport arata ca valoarea terenurilor este de 5.971.696 euro, respectiv 795.830,95 euro. Pe baza acestei evaluari, in noiembrie 2008 a fost organizata o licitatie, la care insa nu s-a prezentat nimeni.
Si de aici lucrurile devin interesante. Timp de trei ani nu a mai avut loc nicio initiativa de executare a terenurilor, dar in octombrie 2011, Sipos a dispus realizarea unei noi evaluari, cu un alt evaluator, Crina Ioana Verde. Aceasta a concluzionat ca terenurile cu pricina au o valoare de 24.970 de euro + TVA, respectiv 3.800 de euro + TVA. Cum a ajuns Verde la aceasta suma? In primul rand, a ignorat existenta unor constructii pe acest teren si l-a incadrat ca avand destinatia de fanat. De fapt, asa cum precizeaza si documentatia de intabulare, pe terenul in cauza se afla constructii industriale in suprafata totala de 146.154 mp, terenul avand destinatia de statie de epurare si decantare. In schimb, potrivit plangerii penale depuse de firma, Crina Verde a calculat doar iarba care poate fi vanduta de pe aceasta suprafata, nu si cladirile, instalatiile si potentialul de exploatare a materialelor de constructii, de care profita din plin persoana careia i-au fost adjudecate cele doua parcele.
Teren agricol cu statie de epurare
Contactata de Gazeta de Cluj, Crina Ioana Verde a declarat ca parcelele au fost considerate teren agricol, iar constructiile sunt doar niste ruine. „In zona este teren agricol peste tot, sunt culturi de jur imprejur, de aceea am incadrat acea suprafata ca teren agricol. Am estimat valoarea pe baza pretului per hectar de teren agricol”, a explicat aceasta. Intrebata de cladirile si instalatiile industriale existente pe parcele, Verde a declarat ca „de fapt, nu sunt niste cladiri, sun niste ruine, ar fi trebuit sa scad si costul indepartarii acestora din valoarea terenului, pentru ca nu mai pot fi folosite”.
Dupa ce reporterul Gazeta de Cluj i-a povestit despre exploatarea de materiale de constructii care se desfasara in prezent pe acest teren, aceasta a povestit ca in momentul in care a fost in zona pe terenurile vecine erau plantate porumb, inspre Dej, respectiv trestie, inspre Bontida, dar suprafata evaluata nu avea nici un fel de utilizare. Statia de epurare si bazinul de decantare nu erau functionale, „era un bazin decantor ce am vazut eu acolo, o constructie rotunda pe partea stanga”, adauga aceasta. In ceea ce priveste plangerea penala a fostei proprietare a terenurilor, Crina Verde spune ca nu a primit nici un fel de instiintare inca, dar isi va sustine cu argumente evaluarea in fata instantei daca va fi nevoie.
Fotografiile din raportul evaluatorului arata clar prezenta cladirilor si a instalatiilor industriale, de care nu a tinut cont, chiar daca cel care a castigat licitatia exploateaza deja spatiile pentru materiale de constructie. Drept dovada stau si imaginile prezentate alaturi de Gazeta de Cluj, al carei reporter a fost martor la exploatarea nisipului de pe teren, mai multe camioane plecand incarcate de aici in momentul realizarii fotografiilor. In plus, tevile vechii statii de epurare au fost scoase si, probabil, vandute la fier vechi, asa cum se poate constata la fata locului. Avand in vedere ca licitatia a fost adjudecata in februarie 2012, este greu de crezut ca exista avizul de mediu si celelalte autorizatii necesare pentru exploatare.
Executarea era perimata
Pe baza raportului Crinei Verde, Alexandru Sipos a organizat o noua licitatie, in 8 decembrie 2011, castigata de Emil Remus Bobis, care a platit sumele din a doua evaluare, deci a licitat de unul singur. Actul de adjudecare a fost intocmit in 2 februarie 2012, dar acesta nu a fost comunicat societatii care a detinut terenurilor, in ciuda solicitarilor repetate. Suma la care a fost vandut terenul de 17 hectare, pe suprafata caruia se afla o statie de epurare si care este in prezent folosit ca si balastiera este echivalentul pretului unei garsoniere.
De fapt, arata avocatul societatii in contestarea la executare depusa la Judecatoria Gherla, executarea silita a fost perimata, iar astfel nu se putea efectua publicatia de vanzare, licitatia si adjudecarea. „In speta, in cursul executarii silite exista cel putin doua perioade de peste 6 luni in care nu s-a efectuat niciun act de executare, astfel incat a intervenit perimarea executarii silite. Astfel, asa cum rezulta din dosarul de executare depus la Judecatoria Cluj Napoca, intre licitatia din 2 noiembrie 2009 si publicatia de vanzare din 14 iunie 2010, executorul judecatoresc nu a mai indeplinit niciun act de executare silita. De asemenea, intre 21 februarie 2011 si 19 septembrie 2011, nu s-au efectuat acte de executare. In aceste conditii, termenul de 6 luni prevazut de art. 387 C. proc. civ. a fost demult implinit, executarea silita fiind astfel perimata in temeiul acestei prevederi. Potrivit art. 391 C. proc. civ., in caz de perimare a executarii silite, sanctiunea este anularea executarii silite, cu consecinta nulitatii tuturor actelor ulterioare datei de 2 mai 2010, inclusiv a publicatiei de vanzare din 4 noiembrie 2011, a procesului verbal de licitatiei din 8 decembrie 2011, a actului de adjudecare din 2 februarie 2012”, concluzioneaza avocatul.
Fara competenta teritoriala
Iar daca reaua-credinta a executorului nu a fost pe deplin demonstrata de cele de mai sus, trebuie sa subliniem si faptul ca nu avea competenta, dat fiind ca cele doua terenuri se afla pe raza teritoriala a Judecatoriei Gherla, iar Alexandru Sipos isi desfasoara activitatea pe raza Judecatoriei Cluj-Napoca. Numai un executor judecatoresc care are competenta pe raza Judecatoriei Gherla putea sa inceapa si sa desfasoare activitatea de executare silita, fapt probat si prin hotararea Judecatoriei Cluj Napoca, care si-a declinat competenta de solutionare a contestatiei la executare in favoarea Judecatoriei Gherla.
La primul termen al procesului de la Gherla, Sipos a cerut amanare pentru angajarea unui avocat, aprobata de instanta, care a stabilit urmatoarea audiere pentru data de 10 mai. Atat reprezentantul societatii care a detinut terenurile, cat si avocatul sau, au insistat asupra importantei solutionarii cat mai urgente a cauzei, data fiind situatia exploatarii terenului de catre noul proprietar, probabil in conflict cu regulamentele de mediu si fara avizele necesare. Instanta a precizat ca nu se va pronunta asupra sumelor la care face referire plangerea, acest lucru fiind de competenta Tribunalului Comercial Cluj, si ca va analiza doar corectitudinea procedurii de executare silita. Alexandru Sipos a fost absent la acest termen si nu a putut fi contactat telefonic pentru a-si sustine punctul de vedere. Impotriva sa, alaturi de Emil Bobis si Crina Verde, a fost depusa si o plangere penala pentru abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals, a carei evolutie o vom urmari in numerele viitoare.
Marin Escaladrian
