Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a dat un nou verdict impotriva Romaniei in problema interceptarilor ilegale. Un fost angajat SRI si un jurnalist vor primi impreuna aproape 28.000 de euro pentru incalcari ale drepturilor stipulate de Conventie de care se face vinovat statul roman.
Astfel, fostul capitan SRI Constantin Bucur va primi despagubiri de 20.000 de euro, dupa ce a fost condamnat pentru ca a facut publice interceptari SRI ale unor convorbiri telefonice, in timp ce jurnalistul Mircea Toma, care a fost interceptat, va primi 7.800 de euro, potrivit unei decizii CEDO.
In 1996, un ofiţer SRI, Constantin Bucur, a dat publicitaţii casete cu inregistrari ilegale ale jurnalistului Mircea Toma şi ale fiicei sale, minora la vremea respectiva. Bucur este acuzat ca a sustras documente secrete din instituţie, dar opinia publica a fost scandalizata de practicile principalului serviciu secret, practici care nu s-au schimbat nici in ziua de astazi. In 1998, Bucur este condamnat la 2 ani inchisoare cu suspendare. In 2002, Mircea Toma, pentru ca a fost interceptat ilegal, şi Constantin Bucur, care a considerat ca nu a avut parte de un proces echitabil, fac plangere la CEDO.
Abuzurile ies la lumina
Dupa un proces care a durat mai bine de 10 ani, decizia CEDO a dat o decizie in favoarea romanilor reprezentaţi de Monica Macovei şi Dan Mihai. Constantin Bucur, Mircea Toma şi fiica acestuia din urma, Sorana, au sesizat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg in 11 noiembrie 2002, se arata in prezentarea deciziei CEDO prezentata de Mediafax. Cei trei reclamanţi s-au plans şi de incalcarea dreptului la un remediu efectiv in urma acţiunilor lor in instanţele din Romania.
Potrivit deciziei Curtii, fostul capitan din Serviciul Roman de Informaţii (SRI) a reclamat incalcarea dreptului sau la libera exprimare, prin condamnarea sa la doi ani de inchisoare cu suspendare in 20 octombrie 1998 pentru divulgarea unor informaţii clasate ”strict secret”. Totodata, Bucur a reclamat incalcarea dreptului la un proces echitabil in cazul sau.
Potrivit agentiei Mediafax, Constantin Bucur a fost judecat pentru incalcarea Legii privind siguranţa naţionala dupa ce, in conferinţa de presa a PRM din 13 mai 1996, el a facut publice inregistrari de convorbiri telefonice ale unor personalitaţi politice şi din media efectuate de SRI, semnaland ca a constatat o serie de nereguli in activitatea Serviciului.
CEDO a constatat ca in cazul lui Bucur au fost incalcate articolele 10 – libertatea de exprimare – şi 6 – dreptul la un proces echitabil – din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, dispunand ca acestuia sa ii fie platita suma de 20.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral.
Ascultau telefonul unei minore
CEDO a admis pe 8 ianuarie plangerea depusa in 2002 de ziaristul Mircea Toma, care a reclamat interceptarea ilegala a convorbirilor sale telefonice de catre SRI in urma cu peste 15 ani şi a pronunţat o decizie de condamnare a statului roman. Jurnalistul Mircea Toma, care facea parte din echipa de redacţie a publicaţiei Academia Caţavencu, şi fiica sa, Sorana Toma, au invocat incalcarea dreptului la viaţa privata şi de familie prin interceptarea ilegala a convorbirilor lor telefonice şi pastrarea inregistrarilor de catre SRI. Una dintre casetele cu inregistrari ale convorbirilor telefonice interceptate de SRI date publicitaţii de Bucur conţinea o discuţie dintre soţia şi fiica lui Mircea Toma, mai arata CEDO.
In cazul care-i priveste pe Mircea şi Sorana Toma, CEDO a hotarat ca au fost incalcate articolele 8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie – şi 13 – dreptul la un recurs efectiv – din Convenţie, dispunand ca fiecare dintre cei doi reclamanţi sa fie despagubit cu cate 7.800 de euro.
Statul roman mai trebuie sa plateasca 7.955 de euro celor trei reclamanţi, drept cheltuieli de judecata. Banii pe care statul roman ii va plati reclamanţilor ar trebui recuperaţi de la cei care conduceau la acea vreme SRI, de la procurorii şi judecatorii militari care l-au anchetat, respectiv condamnat pe Constantin Bucur, spune Monica Macovei, intr-o declaraţie de presa remisa Gazetei de Cluj. ”CEDO a admis pe 8 ianuarie plangerea depusa in 2002 de ziaristul Mircea Toma, care a reclamat interceptarea ilegala a convorbirilor sale telefonice de catre SRI in urma cu peste 15 ani şi a pronunţat o decizie de condamnare a statului roman”, a adaugat Macovei.
Legea sigurantei nationale nu protejeaza cetateanul
Potrivit Cotidianul, decizia CEDO prin care se da dreptate jurnalistului spionat de SRI ar putea avea efecte asupra legislaţiei privind siguranţa naţionala, efecte care ar diminua din puterea pe care o deţine Traian Basescu.
Publicatia arata ca dupa aceasta decizie, APADOR-CF a dat un comunicat de presa in care se arata ca instanţa europeana „a reţinut ca legea siguranţei naţionale nu conţine nicio garanţie impotriva arbitrariului efectuarii inregistrarilor, lipsind şi garanţia ca informaţiile obţinute in urma unei supravegheri secrete sunt distruse, din oficiu, imediat ce nu mai sunt necesare scopului legal pentru care au fost culese. Prin lipsa acestor garanţii este incalcat dreptul la viaţa privata. De asemenea, Curtea a reţinut ca nu exista prevederi legale care sa asigure un control al persoanei cu privire la datele şi informaţiile pe care un serviciu secret le culege şi le stocheaza cu privire la aceasta”. De asemenea, ONG-ul mai sus-citat precizeaza ca „prezenta hotarare a Curţii prezinta o importanţa deosebita in contextul apropiatelor dezbateri ale proiectelor de lege din pachetul privind securitatea naţionala, pentru ca autoritaţile romane sunt obligate sa adopte reglementari care sa ofere garanţii ca situaţii asemanatoare cu cele din hotararea Curţii nu se pot repeta in Romania”.
Macovei il faulteaza pe Basescu
”Paradoxal, punerea in mişcare de catre Macovei a procedurii judiciare la CEDO şi mai ales rezultatul de acum lovesc in Traian Basescu, pentru ca, prin punerea in aplicare (este obligatoriu – n.a.) a deciziei CEDO, o importanta componenta a „armatei” personale a preşedintelui (din care fac parte serviciile secrete, procurorii, DNA, ANI etc.) işi va pierde din eficienţa.
Culmea – şi aici se vede ca sunt situaţii in care interesul personal primeaza -, Monica Macovei chiar se lauda cu victoria de la CEDO (ţinand cont de gravitatea faptelor, consideram ca orice aparator ar fi rezolvat cazul) fara sa-şi dea seama ca il „faulteaza” pe Traian Basescu. Mai mult, Macovei propune – fara vreo baza legala insa – ca „banii pe care statul roman ii va plati reclamanţilor ar trebui recuperaţi de la cei care conduceau la acea vreme SRI…”. Ei bine, la vremea respectiva, SRI era condus de Virgil Magureanu, un personaj apropiat de Traian Basescu. Se ştie, in 2001, PNR, formaţiune politica unde Virgil Magureanu era preşedinte, a fuzionat cu PD, unde preşedinte era Traian Basescu (sub preşedinţia lui Petre Roman, PD a ingheţat negocierile cu PNR – n.a.). Chiar daca Virgil Magureanu (in acte membru PDL) nu a fost un membru activ sub Traian Basescu, fostul şef al SRI l-a susţinut mereu pe actualul preşedinte”, arata Lucian Gheorghiu in Cotidianul.
Interceptarile ilegale, pasaportul coruptilor pentru libertate
Un alt caz de interceptari condamnat de CEDO este cel al unei judecatoare de la Tribunalul Bihor, care trebuie sa primeasca 4.900 de euro pentru ca i-au fost interceptate, neautorizat, convorbiri, sub suspiciunea ca ar pretinde mita, şi pentru condiţiile in care a stat in arest preventiv, a hotarat, in luna noiembrie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit Mediafax.
Flagrant prin telefon
Elena Pop Blaga a fost reclamata in 2002 de un expert judiciar, pe motiv ca ar fi pretins mita pentru a dispune plata unei expertize efectuate de acesta in cadrul unei proceduri comerciale.
Poliţia şi Parchetul au organizat un flagrant, astfel ca judecatoarei i-au fost ascultate convorbirea telefonica pe care a avut-o cu H.C. pentru a stabili o intalnire şi discuţia cu acesta din timpul intalnirii.
Judecatoarea a fost reţinuta şi arestata preventiv din 24 mai pana la 22 iunie 2002. Ea a reclamat la CEDO condiţiile de detenţie, susţinand ca a stat, impreuna cu şase persoane, intr-o celula insalubra, de 15,75 de metri patraţi, cu şase paturi şi un WC in interior.
Ulterior, printr-un rechizitoriu din 28 octombrie 2002, Elena Pop a fost trimisa in judecata de DNA, pentru corupţie. In 2005, ea a fost achitata, din cauza ca probele impotriva ei fusesera obţinute ilegal, neexistand o autorizaţie pentru interceptarea convorbirilor.
5000 de euro de la stat
Elena Pop a sesizat CEDO privind incalcarea articolului 3 – interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante – şi a articolului 8 – dreptul la viaţa privata – din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.
Judecatoarea a cerut despagubiri de 112.000 de euro, ca daune morale, pentru cheltuieli medicale şi pierderea unor venituri in urma procesului, şi un milion de euro, cu titlul de prejudiciu moral.
Guvernul roman a aratat, pe de alta parte, in ceea ce priveşte cererea de daune materiale, ca reclamanta şi-a reluat postul dupa achitare şi ca i s-au platit salariile din perioada procesului. CEDO a admis ca au fost incalcate articolele 3 şi 8 din Convenţie şi a decis marţi ca reclamantei sa i se plateasca suma de 3.900 de euro cu titlul de daune morale şi inca 1.000 de euro drept cheltuieli de judecata.
Si la altii se intampla
In luna iulie, Curtea Europeana de Justiţie a interzis ascultarea telefoanelor jurnaliştilor şi percheziţionarea locuinţelor pentru aflarea surselor acestora. Decizia a fost data intr-o cauza cu jurnalişti francezi. Potrivit RTV, ziariştii de la L’Equipe si Le Point au reclamat la CEDO ca au fost anchetaţi pentru scurgeri de informaţii intr-o ancheta penala, ca le-au fost verificate casele şi redacţiile şi le-au fost ascultate telefoanele. Curtea a ajuns la concluzia ca reporterilor li s-au cerut sa işi dezvaluie sursele, fapt ce contravine legii, pentru ca fara protecţia surselor ziariştii nu mai pot obţine informaţii. Cei cinci gazetari au primit 50.000 de euro daune morale de la statul francez.
Diana Gabor