Chiar daca Hidroelectrica a reuşit sa anuleze o parte din contractele paguboase cu “baieţii deştepţi” din energie, guvernul a gasit o alta modalitate de a ii mulţumi pe “baieţi”. Incepand din toamna trecuta şi continuand anul acesta cu scumpiri la energia electrica, pe facturile consumatorilor casnici de energie electrica a mai aparut o taxa. Este vorba de taxa pe “certificate verzi”, bani pe care consumatorii ii platesc pentru a ajunge in conturile baieţilor deştepţi din energie. In Cluj, printre beneficiarii acestei taxe pe care o platesc toţi abonaţii la Electrica, se numara foşti membri ai afacerii Codec, fiul lui Silviu Prigoana, foştii parteneri de afaceri ai Ioanei Mariei Vlas sau prietenii familiei lui Virgil Ardelean, fostul şef al DGIPI.
Din toamna anului trecut s-a scumpit factura la energie electrica şi in cursul primului trimestru al acestui an va mai urma inca o majorare. Motivele preţului marit la curent nu se regasesc in austeritatea bugetului naţional ci in mulţumirea “baieţilor deştepţi” din domeniul energiei. Pentru ca toamna trecuta Guvernul a reziliat o parte din contractele incheiate preferenţial intre Hidroelectrica şi diverşi oameni de afaceri, mulţi dintre beneficiarii acestor afaceri au fost extrem de nemulţumiţi. Astfel, pentru ca urma o campanie electorala care trebuia susţinuta cu diverse sponsorizari, reprezentanţii guvernamentali au introdus in factura electrica o taxa suplimentara pentru a ii “recompensa” pe cei care fac energie verde, adica nepoluanta.
Din toamna trecuta consumatorii platesc, suplimentar, şi certificatele verzi: intre 6 şi 8% pentru consumatorii casnici şi intre 4 şi 6,5% pentru companii. Astfel, la o factura de 35 de lei, suma platita pentru certificatele verzi este de 4 lei, valoarea crescand in raport de consum. Pentru o factura de 300 de lei, se scoate in plus din buzunar aproape 12 lei. Trebuie menţionat ca anterior introducerii acestei taxe suplimentare nu a fost consultata nici o autoritate sau organizaţie, taxa fiind introdusa abuziv. Conform unui plan de cheltuieli, pana in anul 2020 din aceasta taxa ar trebui sa se adune aproximativ 10 miliarde de euro. Daca destinaţia acestor bani ar fi fost bugetul de stat, unele voci ar spune ca populaţia trebuie sa ajute statul şi sistemele lui sociale in perioade de criza. Insa banii nu ajung la stat, ci la o serie de societaţi private controlate de persoane bine infipte in sistem.
Conform declaraţiilor oficiale, guvernul ar fi fost “forţat” de angajamentele luate faţa UE pentru a emite certificate verzi pentru producatorii de energie regenerabila, certificate pe care furnizorii de energie verde le primesc de la stat prin intermediul bursei de energie OPCOM. Apoi, producatorii respectiv scot la vanzare certificatele respective pe aceeaşi bursa. Practic, prin acest sistem, statul sprijina producerea de energie verde, insa sprijinul nu vine din partea statului, ci din partea consumatorilor de energie.
La nivel naţional sunt 129 de producatori de energie verde, dintre care 7 societaţi sunt din Cluj. In momentul de faţa aceste societaţi comerciale sunt destinatarii acestui fond ipotetic de 10 miliarde de euro, bani stranşi de la populaţie. Cu alte cuvinte, dupa ce ca societaţile respective işi tranzacţioneaza energia provenita din arderea deşeurilor sau a centralelor care funcţioneaza pe baza de energie solara, eoliana, etc., firmele mai primesc ca bonus bani luaţi de stat de la consumatorii de rand.
Carlig in afaceri cu hidrocentrale
Printre firmele producatoare de energie verde şi care beneficiaza de banii de pe factura electrica se numara SC Rott Energy. In cadrul societaţii sunt asociaţi Eugen Balc, Octavian Manastireanu, off-shore-ul Trebela LTD şi firma Tero Edil, firma la care acţionar principal este Gabriel Carlig. Cel din urma se afla in spatele afacerii Jolidon, Gabriel Carlig, este acţionar in mai multe companii clujene listate pe Rasdaq. Conform unor date aparute la inceputul lui 2012, la SC Argos SA, Carlig deţine 75% din acţiuni, iar compania Jolidon are 19% din acţiunile acestei companii. Şi aceasta companie, conform Finanţelor clujene, este in top 3 al datornicilor din judeţ. Printre cei mai mari datornici din judeţul Cluj se numara Argos S.A. cu 8.521.000 lei. In acelaşi clasament realizat de DGFP anul trecut, firma Argos SA apare cu datorii de 5,8 milioane de lei. Aceasta era in top 10 şi in 2009, cu jumatate din aceasta suma. De asemenea, SC Jolidon mai deţine 81% din acţiunile de la SC Flacara SA, o alta companie listata pe Rasdaq. Octavian Manastireanu a fost şef la ARDAF, iar Eugen Balc fost şef in cadrul companiei Astra.
O alta firma care beneficiaza de certificate verzi este S.C. ROTT HAUS CONSTRUCT S.R.L., patronata de RATIU IOAN, ROS VASILE şi societatea austriaca H & H ENERGIEERZEUGUNG GMBH. Ioan Raţiu face parte din familia fostului lider ţaranist Raţiu, iar Roş este un patron din Bistriţa Nasaud care, prin afacerile pe care le mai deţine, este abonat la contractele de reabilitare de drumuri şi diferite construcţii din Maramureş. In cadrul acestei asocieri, austriecii s-au angajat sa procure finanţarea necesara realizarii in integralitate a proiectului „Amenajare hidroenergetica Budacu de Sus” constand in construcţia, utilarea, punerea in funcţiune şi utilizarea a trei hidrocentrale pe cele trei amplasamente cuprinse in acest proiect cu o putere totala reala de 2.7 MW cu un cost estimat de 3,8 milioane euro.
De asemenea, şi societatea ROTT HAUS CONSULTING, patronata de SCHIOPU VICTOR ADRIAN, RATIU IOAN, ROSU TIBERIU SAMUEL şi STAN GHEORGHE beneficiaza de certificate verzi.
Baieţii de la Codec
Printre patronii care primesc bani de la populaţie prin intermediul certificatelor verzi se numara şi o parte dintre cei care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. In cadrul firmei S.C. ALESIS S.R.L. printre acţionari se numara MURESAN SIMION ADRIAN, GHITE SORIN VOICU, MECIU EUGENIU ALEXANDRU şi SUGAR LIVIU CLAUDIU. Sorin Ghite şi Eugen Meciu au facut parte din grupul oamenilor de afaceri care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. La inceputul anului 2007, SC Codec a incheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe in mai multe localitaţi din judeţ. Sub girul Poliţiei rutiere, al Ministerului de Interne şi al Consiliilor Judeţene, administraţiile locale au incheiat parteneriate de colaborare cu administraţiile locale fara sa se organizeze, in nici o situaţie, vreo licitaţie publica. In funcţie de puterea de negociere, amenda pentru depaşirea vitezei era imparţita intre administraţia locala şi societatea privata in procente care erau diferite de la caz la caz. Dupa un an de la incheierea actului, CJ Cluj a decis sa se retraga din asociere, intrucat mai multe primarii au fost amendate pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. IPJ Cluj a oprit funcţionarea acestor radare la sfarşitul lunii aprilie 2009, lucru care s-a intamplat la nivel naţional. De asemenea, Ghite şi Meciu au facut afaceri şi cu Ioana Maria Vlas, gasita vinovata pentru prabuşirea FNI. In cadrul fondului de investiţii Quantum Invest se regaseau ca asociaţi Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu şi Ioana Maria Vlas. Administratorii firmei erau Meciu Eugeniu, Sorin Voicu Ghite şi Ioana Maria Vlas, care deţinea 50% din firma. Quantum Invest SRL din Cluj era specializata in administrarea fondurilor, avand ca obiect de activitate “activitaţi ale companiilor de management”. In baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat dupa 1996, şi falimentat, un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, in anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, in 1997 de 50 de milioane de lei, iar in 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat pana in 2004, an dupa care societatea a fost radiata.
Inalta tensiune in familia Ardelean
O alta firma clujeana care primeşte bani prin intermediul certificatelor verzi este TEN TRANSILVANIA ENERGY S.R.L. In acest moment asociaţii acestei societaţi sunt ELECTROGRUP, MURESAN SIMION ADRIAN, MURESAN TEOFIL OVIDIU, SERBANESCU MARIA, COSTIN ANA MARIA, GIURGIUMAN ADRIAN DUMITRU şi POP VIRGIL. Ten Transilvania Energy a avut contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpara energie pentru a o vinde mai departe, iar pentru o buna perioada de timp societatea s-a ocupat de tranzacţionarea certificatelor de carbon, o alta afacere dedicata ”baieţilor deştepţi” din energie.
Istoria acestei societaţi este extrem de interesanta deoarece, prin intermediul fiului sau, firma a fost sub “protecţia” fostului şef al DGIPI Virgil Ardelean. Fiul şefului DGIPI, Alin, a deţinut 25% dintre acţiunile SC Ten Transilvania Energy. Printre, directorii acestei firme s-au numarat persoane foarte bine infipte in afacerile cu acest profil. Rareş Cristian Criste este unul dintre cele mai importante personaje din domeniul afacerilor cu energie electrica, la fel ca şi fostul director SC Ten Transilvania Energy, Sorin Piciu. Dupa o perioada, Ardelean şi-a vandut acţiunile lui Rareş Criste. Unul dintre partenerii lui Criste este clujeanul Teofil Mureşan care a deţinut prin Electrogrup controlul la Ten Transilvania Energy.
Prigoana cu energia verde
S.C. E MARKET S.R.L., o alta societate clujeana care beneficiaza de certificatele verzi, este patronata de PRIGOANA HONORIUS ADRIAN, MANASTIREANU OCTAVIAN şi GARDUS RARES ALEXANDRU. Honorius Prigoana, fiul lui Silviu Prigoana, patronul de la Rosal, controleaza firma clujeana E Market care este autorizata sa produca energie electrica. Partenerii lui din societate sunt fostul director Ardaf, Octavian Manastireanu, şi Gardus Rares Alexandru, care este asociat cu Prigoana jr. in cadrul Etno TV, televiziunea de muzica populara. Investiţia celor trei, de circa 400.000 de euro, a fost facuta in zona comunei Tureni iar producţia estimativa este de circa 0,5MW. Honorius Prigoana are 25 de ani, a incercat sa devina deputat, dar nu a reuşit, este asociat in zeci de firme şi prieten la catarama cu fiica cea mica a lui Traian Basescu şi cu majoritatea copiilor de bani gata ai politicienilor.
Monopolul OPCOM
Bursa Romana de Marfuri (BRM) face diligenţe de mult timp pentru a putea obţine autorizarea de a activa pe piaţa de energie, in sensul sa poata lista tranzacţii. Insa demersurile celor de la ANRE au viteza melcului cand vine vorba de auditari şi acordare de licenţe in domeniul tranzacţiilor cu energie. Abia la inceputul anului trecut, cei de la ANRE i-au anunţat pe reprezentanţii Bursei Romane de Marfuri ca nu au putut raspunde pentru ca se lucreaza la schimbarea Legii energiei electrice. Nemulţumiţi de acest raspuns, cei de la BRM au facut o plangere la Consiliul Concurenţei, in care atrag atenţia ca se incalca principiile concurenţei prin faptul ca se pastreaza, in mod deliberat, o singura piaţa de tranzacţionare a energiei. Dupa o lunga perioada de tacere, cei de la Consiliu au anunţat, sec, pe reprezentanţii bursei ca li se respinge plangerea. OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrica din Romania) este singurul loc din ţara unde se poate tranzacţiona energie, iar aceasta entitate este deţinuta de Transelectrica. Cu toate acestea, prin intermediul acestei burse se vinde extrem de puţina energie, pentru ca majoritatea achiziţiilor facute de ‘baieţii deştepţi’ nu sunt facute prin intermediul bursei. Pentru ca existenţa unei burse presupune un anumit control al preţurilor minimale şi maximale, persoanele respective evita sa faca tranzacţii pe OPCOM. Insa, daca ar fi autorizata şi o alta piaţa, existenţa acestor cadre ar trebui reglementata de o Lege refacuta a energiei electrice.
‘Vrem sa facem o noua bursa ar fi absurd ca pentru nişte active atat de valorizate sa nu ne incercam puterile, apoi pentru ca am fi utili pentru aşa ceva. La trei ani dupa ce am depus documentaţia pentru autorizare, ANRE-ul ne-ar putea da licenţa. Faptul ca exista o singura bursa este un rezultat al vieţii comerciale de aici. Daca ar exist doua pieţe, achiziţiile s-ar putea face unde preţul este mai bun. Este extrem de curios ca statul incearca sa işi rezolve problemele prin crearea unui monopol‘, a declarat Septimiu Stoica. preşedintele Bursei Romane de Marfuri.
Pe de alta parte, cei de la ANRE spun ca nu este nevoie de o a doua bursa, pe langa cea existenta, OPCOM. “Atat in Romania, cat şi in Uniunea Europeana succesul introducerii unor platforme centralizate transparente de tranzacţionare a energiei electrice (burse de energie electrica) este condiţionat de asigurarea unui nivel ridicat de lichiditate, care se realizeaza atat prin atragerea unui numar cat mai mare de participanţi, cat şi prin tranzacţionarea unor cantitaţi semnificative de energie electrica. In acest fel, se garanteaza obţinerea unui preţ de referinţa relevant şi diminuarea costurilor propriu-zise privind tranzacţiile. Avand in vedere dimensiunea moderata a pieţei de energie din Romania, care nu asigura o lichiditate ridicata, precum şi tendinţa generala de creare a pieţelor regionale de energie şi, in final, a pieţei unice europene, obiectiv urmarit de Pachetului Legislativ 3 – Energie – adoptat de Uniunea Europeana in anul 2009, la propunerea MECMA, in textul noii Legi a energiei, ce va fi suspus votului Parlamentului, s-a considerat ca in acest moment al evoluţiei pieţei de energie nu se justifica din punct de vedere economic existenţa pe piaţa angro de energie electrica a mai multor burse de energie administrate şi organizate de mai mulţi operatori de piaţa”, arata reprezentanţii ANRE.
Urmeaza noi scumpiri la curent
Incepand cu ianuarie 2013 vor avea loc noi scumpiri in acest domeniu. Autoritatea Naţionala pentru Reglementare in Energie (ANRE) a propus marirea tarifului pentru transportul energiei cu aproximativ 10%. Transportul energiei electrice are o pondere de 7% in procesul de producţie al energiei electrice, fapt care va duce la o majorare a preţului final cu aproximativ 0,7%.
Ce sunt certificatele verzi
Certificatele verzi sunt emise de Transelectrica şi sunt distribuite producatorilor de energie din surse regenerabile. Aceştia le vand furnizorilor, care sunt obligaţi sa cumpere, proporţional cu energia electrica preluata, iar costul lor este trecut de furnizori in factura de energie electrica a consumatorului final. Furnizorii le cumpara de pe piaţa speciala gazduita de OPCOM, preţurile minime şi maxime de tranzacţionare fiind cuprinse intre 27 şi 55 de euro. Aşadar, la un preţ maxim de 55 de euro (cel practicat in prezent), piaţa de certificate verzi ar putea ajunge in acest an la circa 303 milioane de euro. Certificatele verzi se acorda pentru energia electrica generata in hidrocentrale cu o putere instalata de pana la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, pe biomasa şi biogaz.
Razvan Robu
