Termenul pana la care Federaţia Rusa trebuia sa acorde despagubiri de peste un milion de euro elevilor, parinţilor şi profesorilor din Transnistria a trecut pe 19 ianuarie. Decizia a fost luata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care a concluzionat ca acestora li s-a incalcat dreptul la educaţie pe parcursul a 20 de ani.
Reprezentanţii celor trei instituţii de invaţamant care au dat in judecata Federaţia Rusa la CEDO, Liceele „Evrica” din Rabniţa, „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol şi „Alexandru cel Bun” din Bender, spun ca nu s-a schimbat nimic de la 19 octombrie 2012, zi in care CEDO a condamnat Federaţia Rusa pentru violarea dreptului la educaţie al elevilor moldoveni din regiunea transnistreana.
„Rusia n-a mişcat un deget. Liceul nostru continua sa activeze in Doroţcaia, elevii sunt nevoiţi sa parcurga zeci de km in fiecare zi pentru a studia in grafia latina. Ne-a fost luata pe nedrept cladirea, aşteptam sa ne fie restituita”, spune Eleonora Cercavschi, directorul Liceului „Ştefan cel Mare”.
Naveta la şcoala
Romanii transnistreni au declarat ca nu se aşteapta sa mai primeasca bani de la ruşi, dat fiind ca autoritaţile nu au avut niciun raspuns la decizia Federaţiei Ruse de a nu-şi respecta aceasta obligaţie. „Guvernul Republicii Moldova a lasat o armata de profesori şi copii sa lupte impotriva regimului lui Şevciuk. Nu cred ca se va schimba ceva“, declara Eleonora Cercavschi. Profesoara se plange ca autoritaţile au pastrat tacerea intr-un caz atat de rasunator. „Daca Rusia ar fi caştigat un proces asemanator impotriva SUA, bunaoara, cred ca acea zi era declarata sarbatoare naţionala“, adauga profesoara.
Conform procedurilor, Federaţia Rusa trebuia sa-şi indeplineasca obligaţiunile faţa de reclamanţi pe parcursul a trei luni. Chiar daca reprezentantul legal al romanilor din Transnistria a iniţiat masurile necesare pentru ca Federaţia Rusa sa-şi indeplineasca obligaţiile faţa de aceştia, transferul sumei impuse de CEDO nu a fost realizat. „In decembrie am expediat un set de documente Trezoreriei de stat din Rusia, care trebuie sa efectueze transferul. Vom sesiza Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, care urmeaza sa decida ce sancţiuni ii vor fi aplicate Federaţiei Ruse“, a menţionat Alexandru Postica, juristul Promo-LEX care s-a ocupat de dosarul şcolilor din regiunea transnistreana, citat de aceeaşi sursa.
In ceea ce priveşte sancţiunile impotriva Rusiei, petenţii pot sa mai aştepte. „Comitetul de Miniştri cu privire la supravegherea executarii hotararilor CEDO se intruneşte de patru ori pe an. Prima şedinţa din acest an va avea loc la inceputul lunii martie. Reclamanţii urmeaza sa fie mult mai activi in cooperarea cu Comitetul de Miniştri, noi puteam doar sa luam la evidenţa informaţia pe care o vor prezenta”, a precizat pentru Info-Prim Neo agentul guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, Lilian Apostol. Agentul guvernamental a spus ca nu sunt sancţiuni clasice pentru neexecutarea hotararilor CEDO, insa Comitetului de Miniştri poate avea o reacţie diplomatica la nivel internaţional, unde atent se indica asupra unor anumitor deficienţe.
Un milion de euro despagubiri
Printr-o decizie din 19 octombrie, Federaţia Rusa este obligata de CEDO sa acorde reclamanţilor un milion şi douazeci de mii de euro cu titlu de prejudicii morale. De asemenea, acestora urma sa le fie restituite cladirile instituţiilor de invaţamant.
Dupa doua zile de la decizia Curţii, Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a emis un comunicat in care califica hotararea drept una „inechitabila şi tendenţioasa”. Intr-un comunicat lansat de Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, acesta se arata „nedumerit” de decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului in cazul dosarului şcolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana.
Mai mult, MAE-ul rus considera hotararea CEDO drept una inechitabila şi tendenţioasa. Conform comunicatului, CEDO a facut abstracţie de unele argumente aduse de partea rusa.
Totodata, partea rusa a precizat ca argumentul precum ca Federaţia Rusa controleaza regiunea transnistreana este unul politic. Mai mult, MAE-ul rus spune ca verdictul Curţii este unul rupt de realitate. Potrivit comunicatului, organele competente din Federaţia Rusa vor examina decizia CEDO şi vor veni cu o hotarare in acest sens.
De peste 10 ani, elevii Liceului “Ştefan cel Mare şi Sfant” din oraşul Grigoriopol, sunt nevoiţi sa treaca zilnic prin una din vamile transnistrene. Pentru a putea invaţa materia de studii in limba romana, cei aproape 200 de elevi sunt transportaţi cu patru autocare din Grigoriopol la Doroţcaia, unde raman sa inveţe dupa ce elevii baştinaşi le cedeaza clasele.
De multe ori, elevii au fost percheziţionaţi şi intimidaţi de vameşii transnistreni. Insa, nici aceste umilinţe nu i-au intors din drumul spre şcoala cu predare in limba romana, subliniaza Moldova.org.
Limba moldoveneasca, cu forţa
In 1992 controlul asupra unei parţi din estul Republicii Moldova a fost preluat prin violenţa militara şi cu suport din exterior. Auto-proclamata administraţie a iniţiat procedura de adoptare a unei „legi” care urmarea interzicerea utilizarii alfabetului latin pentru limba romana, definita drept moldoveneasca, in toate domeniile vieţii publice din regiune. Astfel, a fost impus alfabetul chirilic pentru instituţiile de invaţamant din regiune, elevii şi parinţii fiind obligaţi sa accepte aceasta anomalie lingvistica, o combinaţie a limbii vorbite şi scrise, ce nu este utilizata pe larg nici chiar in regiunea respectiva.
Reclamanţii in aceasta cauza au fost obligaţi sa accepte educarea copiilor lor contrar propriilor convingeri sau sa reziste numeroaselor presiuni din partea administraţiei ilegale din regiune. Reclamanţii au insistat ca instituţiile lor sa ramana sub jurisdicţia şi programul educaţional al autoritaţilor constituţionale, predarea fiind efectuata in limba romana in forma ei fireasca, cu grafie latina. In consecinţa, ei au fost supuşi unor politici instrumentate de lichidare prin asedierea şi blocarea şcolilor cu predare in grafie latina, precum şi acţiuni de intimidare şi persecutare, reţinere şi „urmarire penala”, a profesorilor, de ameninţari şi harţuiri a elevilor şi parinţilor lor.
Doua dosare au fost inregistrate in toamna anului 2004, iar al treilea dosar a fost expediat in primavara anului 2006. Prima audiere publica a avut loc la 9 iunie 2009, cauza fiind declarata parţial admisibila la 15 iunie 2010. La 14 decembrie 2010 s-a decis desesizarea in favoarea Marii Camere, care a organizat noi audieri la 25 ianuarie 2012.
Diana Gabor
Hotararea CEDO impotriva Federaţiei Ruse
Prin Hotararea CEDO din data de 19.10.2012 a recunoscut violarea Articolului 2 Protocol 1 – Dreptul le Educaţie in raport cu Federaţia Rusa. In acelaşi timp, Curtea a stabilit ca Republica Moldova nu se face vinovata de violarea dreptului la educaţie in cauzele date. In rest, Curtea a considerat ca nu este cazul sa se expuna asupra altor incalcari invocate in aceste dosare, scrie intr-un comunicat al asociaţiei Promo-LEX.
Curtea acorda cu titlu de prejudicii morale reclamanţilor 1 milion şi douazeci de mii Euro şi 50 mii Euro cu titlu de costuri de reprezentare.
Reclamanţii sunt cetaţeni ai R. Moldova şi locuitori ai regiunii transnistrene, parte a teritoriului suveran al Republicii Moldova, ce se afla sub controlul de facto al unui regim separatist, susţinut de Federaţia Rusa. Cauzele au fost expediate in 2004 şi respectiv 2006 de catre parinţi, profesori şi elevi din localitaţile Rabniţa, Tighina (Bender) şi Grigoriopol din regiunea transnistreana a Republicii Moldova şi vizeaza incalcari ale drepturilor acestora la educaţie, la viaţa privata, precum şi ale dreptului la nediscriminare.
Basescu despre problema Transnistreana
Traian Basescu va efectua o vizita in Republica Moldova pe 1 februarie, vizita anunţata de politicienii de peste Prut, insa inca neconfirmata de Cotroceni. ”In ceea ce priveşte problema transnistreana, ramanem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dam noi Chişinaului soluţii şi nici formatului 5+2 de negociere a problemei transnistrene. Misiunea noastra, pe care ne-o asumam fara rezerve, este aceea de a susţine poziţia Chişinaului. Sigur ca putem avea foarte multa fantezie legat de cum sa fie rezolvata problema transnistreana. Putem avea şi fantezie, putem avea şi soluţii, dar nu suntem parte a procesului de negociere. Ceea ce noi putem face eficient este sa punem la dispoziţia UE expertiza noastra cu privire la soluţionarea corecta a problemei transnistrene, pentru ca UE ne reprezinta şi pe noi in negocierile legate de problema transnistreana. De asemenea, aliaţilor noştri americani le-a pus şi le vom pune in continuare la dispoziţie expertiza noastra, dar ne abţinem de la a da Chişinaului soluţiile noastre”, a declarat Traian Basescu in cadrul primului discurs ţinut dupa revenirea la Cotroceni, la Reuniunea Anala a Diplomaţiei Romane.
