Recentul scandal iscat in jurul faptului ca viitoarea pista a aeroportului clujean ”ciocneste” centura Valcele – Apahida a fost dezvaluit de Gazeta de Cluj in 2010, iar reprezentantii Consiliului Judetean Cluj de atunci nu au parut surprinsi de acest lucru. Inca de la stadiul de idee, proiectul pistei de 3.500 de metri a parut nerealizabil, dar a fost “coafat” pentru ca societatile care construiesc pista, si care erau favorite inca de dinaintea deschiderii ofertelor, sa castige un ban cinstit, iar datorita efectului domino sa castige si “ceilalti” un ban la fel de cinstit.
In momentul de fata sunt lansate acuzatii de incompetenta intre senatorul PDL Alin Tise, fost presedinte al Consiliului Judetean Cluj, si Horia Uioreanu, fost deputat PNL, actual presedinte al CJ Cluj. La mijloc este prins Aeroportul International Cluj Napoca si directorul aeroportului, David Ciceo. Miza acestui scandal este proiectul noii piste de 3.500 de metri, un proiect nerealizabil si ingramadit intre ultimele case din cartierul Someseni, centura Valcele Apahida si cursul raului Somes.
In 2010, Gazeta de Cluj prezenta faptul ca pista de 3.500 de metri a aeroportului nu se poate construi din cauza faptului ca se intretaie cu una dintre centurile Clujului ( http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida ).
La data respectiva, oficialii CJ Cluj, institutia care administreaza aeroportul clujean, spuneau ca probleme s-ar putea sa apara daca vor ateriza “avioane mai mari”, insa motivul pentru care s-au investit bani in constructia acestei piste este tocmai acesta: sa permita avioanelor de marfa de mare tonaj sa aterizeze si la Cluj, nu doar la Bucuresti. La data respectiva, nici un oficial nu a luat atitudine in urma aparitiei articolului respectiv, lucru lesne de inteles daca e sa ne gandim asupra faptului ca administratiile Clujului erau guvernate de o singura culoare politica.
Insa acum, cand la conducerea CJ Cluj a ajuns liberalul Horia Uioreanu, subiectul a fost resuscitat si au aparut o serie de rezolvari care cu siguranta nu se vor putea concretiza. Pe langa faptul ca, deja, proiectul de deviere a cursului raului Somes este o investitie pe care multi specialisti o considera utopica, au aparut diverse optiuni pentru ca pista sa nu mai “accidenteze” centura: semafor pentru autovehiculele care tranziteaza centura, “ingroparea” portiunii de centura intr-un tunel, spargerea centurii si mutarea ei pentru a face loc pistei, ori extinderea pistei spre oras. In momentul de fata se lucreaza la prima portiune din acest proiect, anume pista de 2.100 de metri, urmand ca etapa urmatoare sa se deruleze in anii care vor urma. Din aceste motive, chiar daca reprezentantii institutiilor clujene isi disputa intre ei gasirea unei solutii de compromis, pista de 3.500 de metri nu se va putea construi si pe aeroportul clujean nu va putea ateriza, la capacitate maxima, nicio aeronava de mare tonaj de tipul Boeing 747.
Chibitii de pe margine
Pe marginea acestui proiect care capata tente vinetii, politicienii clujeni se imbrancesc si se acuza unul pe altul. Adevarata miza este acapararea capitalului de imagine, pozitiv sau negativ, si nu gasirea sau remedierea unei solutii.
Pe de o parte, Horia Uioreanu il acuza “spumos” pe predecesorul lui, Alin Tise. "Domnul senator (Alin Tise, fostul presedinte al Consiliului Judetean, n. red.) sustine ca nu a avut nici un fel de responsabilitate in elaborarea proiectului de dezvoltare a Aeroportului, toate documentele fiind gestionate de conducerea Aeroportului. Mai mult chiar, el mai afirma ca, in realitate, "construirea pistei de 3.500 m nu e influentata / afectata in nici un fel de construirea centurii, asa cum eronat se sustine in spatiul public", dandu-se victima. Vreau sa-i reamintesc domnului Alin Paunel Tise ca in octombrie 2010 a solicitat doamnei Anca Boagiu, ministrul Transporturilor la acea data, in scris, sprijin "cu emiterea unui aviz favorabil" pentru "Planul Urbanistic Zonal – Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului Cluj Napoca si dezvoltare servicii in zonele aferente. Demersul ex-presedintelui CJ Cluj venea ca urmare a unei adrese remisa de CNADNR care isi declina competenta in ceea ce priveste avizarea acestui PUZ in favoarea Ministerului Transporturilor. Dupa mai multe reprize de corespondenta, Ministerul a avizat PUZ aferent primei etape de construire a pistei, respectiv la 2.100 m, cu precizarea ca la momentul demararii proiectului pentru restul de 1.400 m sa se revina cu solutii care sa nu afecteze centura ocolitoare. In acest context, nu pot sa nu ma intreb daca dl Alin Paunel Tise are memorie scurta sau prefera sa paseze responsabilitati”, spune Uioreanu prin intermediul unui comunicat.
De partea cealalta, Alin Tise iti apara “copilul” spunand ca proiectul este sanatos si realizabil. "In niciun fel pista nu se intersecteaza cu centura. Informatia ca centura e taiata de pista e eronata, de la finele pistei pana la centura sunt peste 200 de metri". Dupa cum intra si cateva case in zona opusa; deci nu exista niciun impediment pentru a se finaliza pista", spune Alin Tise.
In acelasi timp, seful DRDP, Eugen Cecan, se “scapa” si declara ca pista nu va fi de 3.500 de metri, ci de 3.000 de metri, fara ca “vaduvirea” de jumatate de kilometru din lungimea pistei sa fie vreun impediment pentru un avion de mare tonaj.
"Probabil vom merge pe varianta unei piste de 3.300-3.400 m, care sa nu interfereze nici cu Centura Valcele – Apahida, nici cu zona de case. Cei de la Iptana spuneau ca o pista de 3.000 m suporta un Beoeing 747 incarcat in proportie de 90%", a declarat aseara, la REALITATEA FM Cluj, directorul DRDP, Eugen Cecan.
Mai rezervat in declaratii, directorul Aeroportului International Cluj Napoca, David Ciceo, spune ca nu trebuie sa ne grabim si ca aflarea unei solutii nu este stringenta.
Cine a facut ca pista sa intre-n drum
In 2009, Consiliul Judetean Cluj a inaintat catre Ministerul Transportului si Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului International Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentatia a fost aprobata de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar CJ Cluj a scos la licitatie acest proiect valoarea estimata a proiectului ridicandu-se intre 60.000.000 si 120.000.000 de euro, fara TVA.. Proiectul noii piste a fost facut de SC Iptana SA, iar conform sefului de proiect al acestei lucrari, Radu Zus, autoritatile au fost instiintate de faptul ca centura orasului se construieste peste spatiul pe care il va ocupa aeroportul dupa extinderea pistei. Zus a declarat in trecut ca i-a instiintat pe directorul aeroportului, David Ciceo, si pe vicepresedintele CJ Cluj, Radu Bica, despre faptul ca centura de Est intra in spatiul aeroportului.
„Eu astept raspuns acum de la directorul aeroportului, David Ciceo, si de la vicepresedintele CJ, Radu Bica (fostul vicepresedinte al CJ Cluj, n.red.), sa imi spuna ce se intampla cu devierea centurii Est, care taie pista in doua”, declara in urma cu circa doi ani seful de proiect al Iptana, Radu Zus. El a mai sustinea ca pentru a face loc pistei, ocolitoarea de Est va trebui sa isi modifice traseul pe o suprafata de circa 1,5 kilometri (deviere scurta – n.r.) sau 2,5 kilometri (deviere lunga – n.r.). Potrivit lui Zus, suprafata deviata va genera si lungimea pistei. “Daca nu optam deloc pentru devierea Somesului, pista va fi redusa la 3.000 de metri intre praguri. Singura problema este cea a banilor”, a declarat Zus in urma cu circa doi ani.
Cine ia bani de la pista
Patronul Iptana, societatea care a trasat pista aeroportului clujean, este Cornel Martincu. Iptana a proiectat traseul Autostrazii Transilvania si pista aeroportului clujean. Martincu face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijina PSD-ul, creditandu-l, in special, pe fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Martincu, chiar daca este bucurestean, a infiintat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a incheiat mai multe contracte de consultanta cu Bechtel. In Inframed, Martincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota in cadrul altor afaceri.
Razvan Robu
